Cipru joacă ruleta rusească - de ce stârnesc ciprioții Rusia împotriva Uniunii Europene

SECTORUL BANCAR AL CIPRULUI S-A DEZVOLTAT EXCESIV ÎN RAPORT CU RESTUL ECONOMIEI, ajutat și de politica de offshore, iar pasivele se situează la circa de opt ori valoarea PIB. Băncile locale, strâns legate de cele din Grecia, au înregistrat pierderi mari și din ștergerea unei părți importante a datoriei statului elen anul trecut. Cel mai estic avanpost al UE este astfel nevoit să-și stabilizeze cât mai repede și mai bine sistemul financiar. Liderii ciprioți și-au pus o mare parte din speranțe în monetizarea resurselor de gaze încă nedezvoltate și în poziționarea țării ca o sursă importantă de energie pentru Europa. Totuși, astfel de venituri sunt încă departe, iar iluziile Ciprului de a deveni Qatarul Mediteranei de Est ar putea determina politicienii să riște mai mult decât ar trebui. Cerințele dure ale zonei euro, de a forța pierderi asupra deponenților din băncile cipriote, ar putea impinge Nicosia către o înțelegere cu Moscova, ale cărei pretenții nu sunt clare încă. În cel mai rău caz, Cipru ar putea ieși din această criză cu sistemul financiar ruinat și cu relațiile cu aliații apropiați distruse. “Cipru a fost întotdeauna o țară complicată. Dar niciodată în asemenea măsură ca acum”, spune James Ker-Lindsay, expert la London School of Economics în conflictul dintre ciprioții greci și cei turci.

IMPLICAȚIILE CRIZEI DIN CIPRU AR PUTEA FI MAI IMPORTANTE DECÂT AU VRUT SĂ ADMITĂ LIDERII DIN MARILE CAPITALE EUROPENE. Imaginile cu bănci închise și cozi lungi la ATM-uri ar putea declanșa panică și în restul Europei, punând în pericol stabilitatea euro. Pe fundalul crizei bancare, persistă conflictul vechi de zeci de ani dintre ciprioții turci, aflați în partea de nord a insulei, și cei greci din sud. Cipru a sperat că accelerarea explorării resurselor de gaze naturale îi va ajuta să-și revină financiar. Căutările de resurse au condus însă la tensiuni cu cei din nord și cu Turcia, care-i susține. La Washington și Bruxelles există temeri că relațiile încordate dintre Cipru și Turcia ar putea conduce chiar și la confruntări. “Cipru ar putea da tonul pentru restul Mediteranei. Este locul unde criza financiară și problema gazelor se întâlnesc. Și tot aici capătă imediat o dimensiune militară”, afirmă Eric Thompson, director la Centre for Naval Analyses, o agenție a SUA, citat de Reuters.

CIPRU SPERĂ SĂ POATĂ ÎNCEPE EXPORTURILE DE GAZE ÎN 2018, dar analiștii afirmă că extracția ar putea fi scumpă și mai lentă decât se așteaptă guvernul. De asemenea, la momentul extracției, gazele cipriote ar ajunge pe o piață saturată de o ofertă prea mare, ca urmare a resurselor eliberate de exploatarea gazelor de șist. Guvernele cipriote au tratat de-a lungul timpului relațiile strânse cu Europa drept centrale pentru rezistența în fața Turciei și pentru prosperitatea țării.Ciprioții au susținut constant colaborarea cu țările europene. Totul până la mijlocul acestei luni, când au apărut informațiile despre ajutorul din partea zonei euro.

Termenii inițiali ai unui pachet de împrumuturi de 10 miliarde de euro de la zona euro prevedeau ca și cei mai mici deponenți să piardă aproape 7% din sumele pe care le aveau în conturi. Condiția europenilor a fost catalogată drept furt, iar furia împotriva UE, mai ales a Germaniei, a luat proporții. În prezent, potrivit unui sondaj, peste două treimi din populație ar susține mai degrabă ieșirea țării din zona euro decât taxarea depozitelor bancare. Pe de altă parte, după ce au alocat fonduri imense pentru țările de la periferia zonei euro, statele mai bogate, care controlează pușculița UE, au un apetit redus pentru noi cheltuieli, mai ales în contextul alegerilor programate în toamnă în Germania.