Cineva încearcă să aprindă pulberea din butoiul din Balcani. Bosnia, o țară cu doar 3 milioane de locuitori, riscă să explodeze, iar pe ea se bat SUA, Rusia, Serbia, Turcia și UE

Bosnia, o țară de compromis rezultată din sălbaticele războaie iugoslave, pare la prima vedere prea neînsemnată pentru a conta pe harta Europei. Dar aparenta reactivare a conflictelor etnice de acolo în contextul crizei ucrainene arată care a fost încă de la început rolul acestui stat, dar și care sunt forțele geopolitice care se bat pentru influență în regiune.

În timp ce o lume întreagă privește spre Ucraina, un alt colțișor al Europei se aruncă în brațele Rusiei, scrie Bloomberg. Este vorba despre Bosnia și Herțegovina, dar acest lucru nu este ceva nou. Moscova s-a pozat întotdeauna în aliat tradițional al Serbiei și al sârbilor.

Bosnia și Herțegovina, o țară cu doar trei milioane de locuitori, este împărțită între sârbii bosniaci (ortodocși, care domină în Republika Srpska), bosniaci (musulmani) și croați (catolici). În timpul războaielor iugoslave, aceste etnii au căutat să se elimine una pe cealaltă – epurare etnică. Bosnia, alcătuită din Republika Srpska și Federația Bosniei și Herțegovinei, reamintește Occidentului în general și Europei în special că fragmentarea din regiune rămâne cea mai mare provocare în materie de politică externă de după Războiul Rece. Iar fragmentarea este prea evidentă în câteva din orașele mari bosniace. 

Bloomberg s-a oprit la Banja Luka, dar limitele stricte între etnii sunt clare și în Sarajevo sau Mostar. Banja Luka are 200.000 de locuitori. În 1991, înainte de războaie, 14% din locuitori erau musulmani. Acum, ponderea lor e de doar 4%.

Liderul regiunii, Milorad Dodik, spune că toată lumea este liberă în zilele noastre. Musulmanii nu mai au nevoie de protecția forțelor de ordine. Dar Dodik are prieteni buni la Moscova și Belgrad și se mândrește cu acest lucru. Politicile lui amenință să reaprindă tensiunile în această țară. Populația nonsârbă este în alertă. Sistemul de conducere este complicat și întreține diviziunile. Facțiunile politice se ciocnesc adesea pentru orice, de la mărimea armatei la buget și reforma agrară.

Până acum, tensiunile nu au degenerat. Însă Dodik vorbește de divizarea Bosniei. Nu este politica oficială, dar, sugerează el, ar fi cea mai bună opțiune pentru oamenii săi. „Avem pace, dar nu și funcționalitate“, a explicat sârbul bosniac. Dodik se întâlnește cu președintele rus Vladimir Putin de mai multe ori pe an, ceea ce l-ar face invidios până și pe premierul Ungariei, Viktor Orban (nici el nu stă departe de problema bosniacă). Și este clar că susținerea din partea Moscovei a fortificat economia și naționalismul lui Dodik, apreciază Bloomberg.

Guvernul SUA, care s-a implicat puternic în războaiele iugoslave și a participat la procesul de pace, caută să protejeze unitatea Bosniei și l-a sancționat pe Dodik, pe care-l acuză de corupție și de subminarea unității țării. Uniunea Europeană este mai reținută, preferând să-și suspende ajutoarele. Dodik și așa susține că avansul economic (de 5,4% anul trecut) este produsul politicilor sale, al investițiilor rusești și al comerțului cu Serbia. Dar aceasta este problema investițiilor europene în fosta Iugoslavie: au fost folosite pentru recosntruirea de infrastructură vitală, dar nu au vizibilitate și nu li se face publicitate, spun analiștii.

În era cuceririi spațiului, Dodik vorbește de realități istorice și etnice.  Ultimul său plan este despre desființarea granițelor pentru comerțul cu Serbia, cel mai mare partener de comerț. Republika Srpska are circa un milion de locuitori. Între timp, banca centrală avertizează că turbulențele politice sperie investițiile private.

Iar liderul de opoziție Borislav Borenovic susține că Republika Srpska riscă să devină un fel de Donbas, regiune separatistă din Ucraina controlată de forțe pro-ruse. Într-un interviu recent pentru „El Mundo“, Dodik a declarat că Bosnia este un „proiect eșuat“. Vrea destrămarea forțelor militare comune bosniace „ demilitarizarea țării -, dar a sugerat că sârbi săi ar trebui să aibă o armată proprie.

Bosnia a rămas cu unele afaceri neterminate din război. În Republika Srpska discuțiile despre genocid, tortură și crime împotriva umanității sunt absente din dezbaterile publice. În partea musulmană a țării se pune accent pe atrocitățile săvârșite de sârbi, deși sate sârbe întregi au dispărut de fața pământului, cu tot cu oameni, în războaie. Un sârb bosniac n-ar recomanda nimănui o vizită la Sarajevo, oraș-martir, asediat sălbatic de forțele militare sârbe și înconjurat de dealuri albite de atâtea cimitire.

Niciun oraș din Europa nu este mai plin de oameni fără mâini sau fără picioare ca Sarajevo. Cartierul croat din Mostar este împânzit de steaguri croate atârnate pe la geamuri sau prin balcoane. De multe ori în zonele croate ale Bosniei singura bere vândută în cârciumi este adusă din Croația. Procesele pentru crime de război sunt încă în desfășurare, cu condamnări, alimentând nervozitatea. Înaltul reprezentant al UE în Bosnia avertizează de ceva timp că țara este în pericol de destrămare.

De tensiunile de acolo profită liderii Serbiei și Turciei, care pozează în pacifiști. Aleksandar Vucic, fost ministru în cabinetul dictatorului sârb Slobodan Miloöevic, și Recep Tayyip Erdogan s-au întâlnit convenind să-i aducă la masa împăcării pe liderii sârbi, croați și bosniaci. Vucic are alegeri în primăvară, iar Erdogan are probleme electorale acasă, la care se adaugă și o criză economică. Premierul Ungariei Viktor Orban, care și el are de înfruntat alegeri dificile în această primăvară, îl susține deschis pe Dodik. Oficiali americani spun răspicat că SUA stau alături de Bosnia și Herțegovina „în aceste vremuri de criză“.