Cine sunt românii care fac haine pentru Zara, H&M și C&A
Peste 100 de companii cu câteva zeci de mii de angajați lucrează zilnic pentru ca din foarfecele și mașinile lor de cusut să iasă zeci, chiar sute de mii de rochii, fuste și pantofi Zara, H&M și C&A, haine „made in Romania". Apoi acestea iau drumul exportului și apar pe rafturile și pe umerașele magazinelor din întreaga lume. Giganții internaționali produc local haine pe care apoi le vând cu până…
FIE CĂ MERGI LA LAS VEGAS, ÎN TOKIO, la Paris sau București, nu trebuie să cauți mult ca să găsești bluze, rochii și pantofi pe a căror etichetă să apară „made in Romania„. Unele sunt desenate în comuna Păulești, județul Prahova, altele sunt croite și cusute la Caracal sau la Focșani. Există însă și haine care sunt realizate 100% în România, de la desen la croială și cusătură. Singurul care nu este „made in Romania” este brandul.
O mână de designeri din Păulești, județul Prahova, o comună aflată la zece kilometri de Ploiești, creionează modele de rochii și bluze H&M care, după ce sunt aprobate de achizitorii gigantului suedez, prind contur și apoi ajung pe umerașele magazinelor. „O dată la două-trei luni realizăm o colecție pentru H&M, mergem și o prezentăm în Suedia, iar achizitorii lor aleg anumite modele. Acestea devin comenzi pentru noi„, spune Gabriela Gherghina, head-designer pentru compania Ottorose Rom. Numele Ottorose Rom a apărut pentru prima dată în prim-plan în urmă cu câteva zile, când retailerul H&M a făcut publică lista furnizorilor locali. Pe această listă apăreau nouă furnizori și 20 de fabrici în care gigantul suedez realiza haine, iar cel mai des întâlnit pe această listă este numele Ottorose Rom, care lucrează atât în fabrica proprie, cât și în alte cinci unități de producție pe care le subcontractează. Pentru că nu face față comenzilor în micuța fabrică proprie, care numără în total 25 de angajați.

Numele fabricilor locale cu care lucrează retailerii internaționali a fost, mult timp, unul dintre cele mai bine păstrate secrete. Deși pe etichetele fustelor, bluzelor sau rochiilor Zara, H&M sau C&A apare „made in Romania„, nu apare însă nicio adresă. H&M a fost primul care a „desecretizat„ lista ce cuprinde 20 de fabrici românești, cu afaceri de circa 100 de milioane de euro și cu un total de 7.000 de angajați. Datele dezvăluie faptul că România este, alături de Bulgaria și Turcia, unul dintre principalii furnizori la nivel european. Cei mai mulți sunt însă din Asia, din state precum China sau Bangladesh, unde toți retailerii au ales să producă pentru costurile mai mici cu forța de muncă.
Producătorii și retailerii refuză să dea date oficiale despre prețul articolelor, însă, potrivit informațiilor Business Magazin furnizate de jucătorii din piață, prețul poate ajunge în magazine chiar de zece ori mai mare decât cel cu care un produs pleacă pe poarta fabricii. „În România sunt confecționate multe din hainele comercializate de H&M. Vorbim, de exemplu, despre costume, jachete sau blazere”, spun reprezentanții gigantului suedez. Ei precizează că România este recunoscută pentru expertiza pe care o are în ceea ce privește realizarea produselor, motiv pentru care compania a dezvoltat parteneriate cu producători locali cu mult înainte de intrarea sa pe piața locală acum doi ani. „Colaborarea cu furnizorii din România are o tradiție de peste 20 de ani.„ Potrivit datelor făcute publice de compania suedeză, cele mai multe fabrici sunt amplasate în zona Moldovei, însă există și câteva excepții, printre care se numără și Ottorose Rom.
ABSOLVENTĂ A FACULTĂȚII DE ARTE DECORATIVE ȘI DESIGN DIN BUCUREȘTI, Gabriela Gherghina spune că biroul de design Ottorose Rom de la Păulești s-a axat pe realizarea unor produse mai speciale, „de aceea primim pentru fiecare model comenzi de 20.000 până la 150.000 de bucăți”. România este prin tradiție o piață de lohn, în care marii retaileri internaționali – fie companii mass-market (H&M, Zara sau C&A), fie de lux (Gucci, Dolce & Gabbana) – realizează hainele care apoi ajung în magazinele din toate colțurile lumii. Modelul de business în acest caz presupune că fabrica primește de la retailer modelul și doar îl execută – croiește după un tipar deja existent și apoi coase. În cazul Ottorose însă, procesul se schimbă și hainele practic iau naștere la Păulești.