Cine sunt oamenii care hrănesc lumea și ce probleme uriașe au ei acum. Aceștia îmbătrânesc iar moștenitorii lor nu vor să preia afacerile familiei din acest domeniu

În agribusiness, sectorul care face punte între agricultură și industria alimentară, având un impact considerabil în economia locală, continuitatea afacerilor este esențială. Cum stă România la capitolul „transfer între generații”, când antreprenorii cu peste 30 de ani de activitate se pregătesc să se retragă?

Transferurile de succes între generații reprezintă circa 5% dintre cazuri la nivel global. Poate în zona de agri procentul să fie mai mare. Este o zonă în care tradițiile locale se păstrează mai  mult și poate de aceea și transferul de succes este mai des. Un astfel de transfer între generații trebuie foarte bine pregătit. În situațiile foarte fericite durează doar 10 ani. Sfatul meu este să lași tânărul să o ia de jos în sus, prin organizație, să crească. Așa își câștigă autoritatea în fața oamenilor cu care va lucra, ajunge să îi cunoască și să știe detaliile care pot afecta o afacere”, a spus Speranța Munteanu, cofondator al companiei Veridio Return, în cadrul conferinței ZF/BRD – Tu ești viitorul în business, organizată de Ziarul Financiar și BRD la Slobozia.

Măsuri proactive vs. măsuri de avarie

La rândul său, Lucian Bondoc, managing partner al Bondoc și Asociații, a subliniat că antreprenorii din sectorul de agricultură îmbătrânesc, ceea ce este un motiv de îngrijorare pentru toate țările din UE, fapt pentru care au apărut și măsuri de încurajare a tinerilor să intre în acest sector. Astfel, măsurile de încurajare în cazul acesta nu sunt unele proactive, ci măsuri de avarie. „Cam o treime dintre fermierii de la nivel european au peste 65 de ani și doar 12% au sub 40 de ani, sunt niște lucruri care dau foarte mult de gândit și de aceea s-au și gândit aceste măsuri de încurajare.

Nu este o măsură care este proactivă și mai inteligentă în acest sector, ci una de avarie a unei probleme, tocmai pentru că este un domeniu mai dificil. Este o muncă mai grea și depinzi și de două dimensiuni în care nu prea depinzi în alte sectoare: partea climatică și faptul că este un sector care depinde mult mai mult de stat decât alte sectoare pentru că s-a decis politic să se țină prețul mâncării jos, ceea ce vine cu un cost al subvenției”, spune Bondoc.

El crede că, la nivel național, sunt patru aspecte definitorii: nu avem experiența anterioară, ceea ce limitează cumva modul în care putem să facem transferul de generații eficient, avem și un efect foarte mare de masă, toată lumea va tranziționa în același timp, a treia caracteristică este că tranziția generațională este mai dificilă acum decât era în trecut din cauza tehnologiei, iar a patra problemă în România este una de cultură, pentru că avem experiențe mai puține de a lucra cu alții, suntem mai individualiști.

„La aceste patru caracteristici generale aș adăuga câteva caracteristici specifice ale agriculturii. Un avantaj este că sunt foarte multe fonduri acum pentru tinerii fermieri – punem foarte mult «zahăr» pentru a atrage tinerii fermieri în agricultură, este cam singurul sector în care vedem asta programatic și este corelat cu ceea ce se întâmplă la nivel european. Din păcate, nu este suficient de atractiv pentru cineva care gândește pe termen lung”, a adăugat Lucian Bodoc.

Așadar, continuitatea afacerilor din sectorul de agribusiness este vitală pentru economia locală, antreprenorii din acest sector își pregătesc moștenitorii pentru a le prelua afacerile și a le dezvolta, dar tinerii trebuie să fie și stimulați și răsplătiți pentru a putea evolua pe această piață cu companiile moștenite.

Dinamica agriculturii, impact direct în viitorul populației

„Atunci când vorbim de agribusiness este foarte important să gândim în perspectivă, care este viitorul afacerilor consolidate. Există un studiu din 1972, realizat de Clubul de la Roma, care arată că agricultura va fi primul domeniu care va limita creșterea populației, pentru că resursele vor fi limitate. Când dinamica populației este mai mare decât cea a agriculturii, va apărea o corecție. Ei spun că un început de corecție va fi în 2030 și e important ca până atunci să găsim soluții, să investim în cercetare, să punem la punct un sistem de creditare pentru sectorul agricol pentru a asigura continuitatea producției si a fluxurilor comerciale”, a spus Felix Daniliuc, directorul departamentului IMM din cadrul BRD.

Dragoș Costin Telehuz, secretar de stat în Ministerul Agriculturii, a punctat că toți tinerii vor să câștige bani mai mulți și toți își îndreaptă energia în zona în care munca lor poate să le aducă cei mai mulți bani. „Peste toate aceste date domnește piața, iar dacă piața nu răsplătește un domeniu, nu-l stimulează, el nu evolua. Totul este foarte complex. Despre transferul de generații, punctul de vedere al Ministerului Agriculturii este foarte simplu: în toate măsurile de sprijin tânărul fermier are întâietate și are bani în plus. Mai mult de atât nu poate face ministerul. Sunt zone unde suferim și vom suferi în continuare, în zootehnie, de exemplu, în legumicultură, unde se muncește foarte mult”, a spus el în cadrul conferinței.

Din generație-n generație

Florin Pogonaru, antreprenor și președintele Asociației Oamenilor de Afaceri Români (AOAR), crede că antreprenorii trebuie să le dea responsabilități copiilor lor și să accepte că au abordări diferite cu privire la aspecte precum schimbările climatice, evoluția afacerii la nivel local sau regional sau despre integrarea tehnologiei în business. „Apropo de continuitatea businessului, eu cred că în România deocamdată nu avem masă critică, cum există în țările cu tradiție, astfel încât să ne punem această problemă dacă copiii continuă în același domeniu sau nu. Cred că este important să continue businessul și să ducă businessul pe care l-ai făcut la nivelul idealului generațiilor tale până la nivelul idealului generațiilor lor”, a adăugat Pogonaru.

Fiul său, Andrei Pogonaru, proprietar al Veranda Mall, crede că transferurile în afacerile de familie sunt grele și sunt cu atât mai grele în momentul în care există o industrie care se modernizează, care trece prin niște schimbări fundamentale, de la digitalizare la moduri noi de a gândi ecosistemul agricol. „Înțelepciunea versus modernitatea se simt și mai pregnant în domeniul acesta și pentru mine este fascinant. (…) În ceea ce privește tranziția între generații, mai ales că am trecut prin asta, este important să existe și alți acționari. Dacă mai vine cineva în afară de tată și fiică, mamă și fiu care să fie acolo ca un acționar din afară, care să poată vedea logic conflictele, să poată să funcționeze și pe partea de arbitru, dar și pe partea de ghid, asta ajută mult“, a detaliat el.

Nicolae Sitaru, președintele Asociației Producătorilor și Procesatorilor de Porumb din România (APPR), spune că transferul de generații în cazul său este asigurat: ambii fii ai săi lucrează cu el. Per total, copii antreprenorilor din sectorul de agricultură vor să preia afacerile părinților lor, afirmă președintele APPR. „Majoritatea copiilor celor care au afaceri în agricultură vor să continue afacerea familiei. Deja în multe asociații s-a făcut trecerea la generația nouă, nu mai vedem oamenii de acum 10 ani. Agricultura este totuși o afacere foarte riscantă, avem secetă, avem volatilitatea prețurilor”, a adăugat el.

Fiul său, Bogdan Sitaru, spune că transferul propriu-zis a durat doi ani pentru el, adică după doi ani a simțit că el este cel care conduce cu adevărat businessul familiei. „După doi am simțit că pot să iau singur decizii și să atrag clienți noi în business moștenit. Lucrând de 15 ani, am început să simt ideile tatălui meu, câteodată nici nu trebuie să fim în același loc și spunem aceleași lucruri, cumva adaptate la generația mea. Ideile și obiectivele trasate împreună le vom păstra, am și eu alte direcții, sunt și eu adeptul plusvalorii, dar poate că mai sunt și alte oportunități”, a spus el.

Un exemplu de transfer de business în domeniul agriculturii este și cel al Iuliei Blagu, antreprenor și fermier, care acum preia frâiele afacerii de familie, împreună cu soțul său. „Sunt fix în momentul în care tatăl meu, fermier, ne predă ștafeta mie și soțului meu. În teorie lucrurile sună bine, dar realitatea este mai simplă. Eu nu am fost tentată de domeniu, dar alegerea a aparținut mai mult soțului meu. Eu lucram într-o multinațională, soțul meu a preluat afacerea mai devreme și de un an m-am implicat și eu și îmi place. Cel mai fragil punct în acest transfer între generații în agribusiness este comunicarea. Cei din generația veche comunică destul de dificil ce așteaptă de la noi și mi-aș dori ca acest flux să fie mai lejer“, a spus ea.

Ștefan Moraru, administrator al businessului Morar Pan, a preluat ferma familiei în anul 2010, iar despre primii doi ani de activitate spune că au fost ani de luptă, pentru că este de părere că cel mai dificil aspect în transferul de business este ca fiecare să accepte că celălalt are un mod diferit de a face lucrurile. „Asta cred că o să fie și lupta pe care o să o am eu cu copiii mei în momentul în care voi hotărî să dau ferma, va trebui să accept că ei vor face treburile în felul lor. (…) Trebuie să duci această povară, să demonstrezi că tu poți să faci ceea ce a făcut predecesorul tău, cei tineri trebuie să se lupte cu asta și trebuie să găsească modalitatea cea mai bună de a împăca și nevoia lui de a se afirma, dar și nevoia predecesorului de a vedea că ceea ce a lăsat moștenire merge mai departe“, a detaliat el.

Cosmin Iancu, administrator al fermei Picmar, spune că transferul de business a fost unul natural în cazul său. „La noi, lucrurile au fost puțin diferite. Această schimbare de ștafetă, această predare a venit natural, a venit din dorința pe care o aveam eu și din plăcerea pe care eu aveam vizavi de această activitate. La un moment dat am avut așa un moment de rătăcire, am început studii în cadrul Universității de Drept, iar după un an de zile am văzut eu că nu este ceea ce trebuie și cred că meseria mea pe acest pământ este să muncesc pământul. Astfel, am luat această hotărâre să vin în cadrul fermei”, afirmă Iancu.