Cine sunt medicii care nu au luat măsurile potrivite împotriva pandemiei de COVID-19, iar țările lor au avut de suferit îngrozitor

Prin mai, nonconformistul medic francez Didier Raoult, expert în boli infecțioase și tropicale pe care pandemia de Covid-19 l-a făcut vedetă, prezicea că „într-o lună nu vom mai avea cazuri”, coronavirusul urmând să intre în faza sezonieră. Între timp, în Franța numărul de cazuri noi de îmbolnăviri înregistrate zilnic s-a redus de la 80.000 la doar 1.000. Este un progres considerabil, însă boala nu a dispărut. În schimb, Didier Raoult a dat de probleme. Cu justiția.

Necazuri are și epidemiologul suedez Anders Tegnell, arhitectul celei mai relaxate abordări din partea unui guvern european față de pandemie, el recunoscând că s-ar putea să fi greșit și că trebuia făcut mai mult. Numărul de morți a crescut atât de mult în Suedia încât statele vecine au ajuns să se ferească de ea. Premierul țării s-a văzut în situația de a apăra în fața unor atacuri virulente ale opoziției strategia care a făcut din Suedia o țară de invidiat pentru restul europenilor ce tânjeau în izolare după viață socială.

Dacă la începutul pandemiei Bielorusia ieșea în evidență prin sfaturile conducătorului națiunii, Aleksandr Lukașenko, ultimul dictator al Europei, care spunea că virusul poate fi distrus consumând vodcă și că acesta nu se atinge de oamenii muncitori precum cei care ies cu tractorul pe câmp, astăzi se remarcă printr-o „revoluție a papucilor”. Unii aseamănă modul în care guvernul dictatorului a gestionat criza cu dezastrul nuclear de la Cernobîl. Guvernul n-a avut practic nicio strategie, preferând să ignore pericolul. Boala s-a făcut însă simțită și unii locuitori își manifestă de câteva luni nemulțumirea și dorința de alegeri libere agitând în public…papuci – o aluzie la a-l strivi pe Lukașenko ca pe un gândac.

În Rusia, de unde președintele Vladimir Putin trimitea provocator Italiei în martie prin intermediul soldaților ruși ajutoare medicale, pandemia face ravagii. Popularitatea liderului de la Kremlin a ajuns la minime istorice.

La polul opus, unul dintre principalii virologi ai Germaniei a devenit ținta urii pentru teoreticienii conspirației și pentru mișcarea anti-izolare, ceea ce a dus la o ciocnire urâtă cu cel mai vândut ziar al țării și la expunerea unei rupturi din ce în ce mai mari în privința rolului oamenilor de știință în combaterea pandemiei. Christian Drosten, expert de talie mondială în coronavirusuri, a consiliat guvernul cancelarului Angela Merkel cu privire la măsurile antipandemie creditate cu aducerea acesteia sub control până la începutul lunii mai și menținerea numărului de victime la un nivel relativ scăzut. Însă reputația și aparițiile frecvente în media au făcut din expert un paratrăsnet pentru o minoritate zgomotoasă și supărată pe regulile de distanțare socială, pe care le consideră ca fiind prea restrictive și chiar autoritare.

În Franța, potrivit presei de acolo, Didier Raoult a fost luat la țintă de Agenția Națională pentru Siguranța Medicamentelor (ANSM). Săptămânalul Le Canard Enchaîné a aflat că instituția cu rol de jandarm al pieței farma a remarcat deficiențe în cadrul legal al cercetărilor specialistului în boli infecțioase de la Marsilia privind hidroxiclorochina, medicamentul promovat puternic de acesta în tratarea Covid-19.

Le Canard Enchaîné scrie, preluat de o mare parte din presa franceză, că parchetul din Marsilia a primit un „raport” care denunță practicile lui Raoult. Expertul și echipa sa de la IHU Méditerranée sunt acuzați de unul dintre colegii lor că au administrat hidroxiclorochină fără acordul formal al pacienților. „Potrivit denunțătorului, echipa lui Didier Raoult a prezentat un studiu publicat pe 27 martie ca pe o simplă cercetare observațională care nu necesită acordul formal al pacienților“, scrie săptămânalul. Interpelată de parchet, ANSM a indicat că a efectuat o anchetă și a solicitat profesorului o explicație. Într-un document trimis parchetului și văzut de Le Canard, directorul agenției, Dominique Martin, scrie că „procedurile de informare a pacienților și motivația pentru prescripție medicală nu respectă cerințele legale“.

Le Canard reamintește că legea Jardé din 2012, care reglementează testele terapeutice, pedepsește cu trei ani de închisoare plus amendă de 45.000 de euro pe cel care face cercetări asupra unei persoane fără ca aceasta să-și fi dat consimțământul liber și, după caz, scris sau să fie informată. „Intervievat de săptămânal, Didier Raoult a spus că a „respectat toate legile”.

Didier Raoult a întâmpinat multe critici de când a lansat mai multe studii despre care spune că arată eficacitatea hidroxiclorochinei combinate cu antibioticul azitromicină. Pentru el, situația de urgență medicală justifică administrarea în masă a acestui tratament. Medicul pledează pentru aplicarea acestei terapii duale de la primele simptome și spune în cel de-al treilea studiu al său, efectuat pe mai mult de 1.000 de pacienți, că după 10 zile circa 92% din pacienți nu au mai avut încărcătură virală.

Însă această cifră este comparabilă cu cea observată în cazul evoluției naturale a bolii. Printre problemele metodologice subliniate de alți oameni de știință: n-a existat un grup de control, ceea ce împiedică demonstrarea eficienței hidroxiclorochinei. În plus, 95% dintre pacienții tratați nu au prezentat semne de boală gravă. Prin urmare, ca majoritatea pacienților, ei s-ar fi putut vindeca natural. Tratamentul lui Raoult părea să-l impresioneze și pe președintele Franței, Emmanuel Macron, însă la sfârșitul lunii mai hidroxiclorochina a fost interzisă în tratarea bolii Covid-19, potrivit RFI. Marii adepți ai tratamentului au rămas președintele SUA, Donald Trump, și cel al Braziliei, Jair Bolsonaro.

În Suedia, Anders Tegnell, epidemiologul principal al țării și arhitectul abordării relaxate a pandemiei, a recunoscut că boala a făcut acolo prea multe victime și că autoritățile ar fi trebuit să facă mai mult pentru a reduce răspândirea virusului, scrie The Guardian. Tegnell, care a criticat anterior măsurile de izolare stricte ale altor țări pentru că nu ar fi sustenabile pe termen lung, a declarat la un post de radio că în Suedia există „un potențial evident de îmbunătățire a ceea ce am făcut”. Întrebat dacă au murit prea multe persoane în Suedia, el a răspuns: „Da, absolut”, adăugând că țara ar trebui „să caute în viitor o modalitate de a preveni” un cost atât de mare.

Cifrele privind mortalitatea pe cap de locuitor din Suedia au fost cele mai mari din lume în perioada de șapte zile încheiată pe 2 iunie.„Dacă ar fi să întâlnim din nou aceeași boală știind exact ce știm despre ea astăzi cred că am alege să facem ceva între ceea ce a făcut Suedia și ce a făcut restul lumii”, a spus Tegnell. „Ar fi bine să știm exact ce să închidem pentru a reduce mai bine răspândirea infecției”, a precizat el.

Într-un interviu acordat ulterior cotidianului Dagens Nyheter, Tegnell a spus că încă crede că „strategia de bază a funcționat bine. Nu văd ce să fi făcut complet diferit (…) Pe baza cunoștințelor pe care le aveam atunci, simțim că am luat deciziile potrivite.“ Comentariile consilierului au fost interpetate rapid în presă și de observatori ca echivalând cu recunoașterea greșelilor. Acest lucru a încurajat opoziția să atace strategia guvernului,  până atunci părând să existe un armistițiu tacit.

În Germania, țară mult lăudată în privința rezultatelor obținute în lupta cu pandemia, dezbaterea din jurul oamenilor de știință a atins un apogeu când expertul în coronavirusuri Christian Drosten s-a trezit  într-un conflict public crunt cu tabloidul Bild, care a încercat să pună la îndoială cercetările sale științifice.

Scandalul se concentrează pe rezultatele preliminare ale unui studiu realizat de echipa Charite a lui Drosten care arată că copiii pot răspândi COVID-19 la fel de ușor ca adulții. Problema era importantă deoarece milioane de părinți sperau atunci să vadă redeschiderea completă a școlilor. Un reporter de la Bild i-a acordat lui Drosten doar o oră pentru a răspunde la o listă de comentarii critice asupra studiului din partea altor oameni de știință, rezultatul fiind o reacție furioasă pe Twitter din partea acestuia. „Am lucruri mai bune de făcut“, a spus el, făcându-l pe reporter de râs prin postarea unei capturi de ecran cu e-mailul primit de la acesta. A fost vizibil și numărul de telefon al jurnalistului.

Oamenii de știință citați de Bild s-au distanțat de articol, spunând că comentariile lor au fost făcute pur și simplu în spiritul criticii profesionale  care vizează îmbunătățirea cercetării.
Drosten a apărat cu îndârjire studiul, spunând revistei Spiegel că Bild nu era „cu adevărat interesat să înțeleagă problema științifică”.
Însă ostilitatea față de virolog a explodat. O imagine care circulă pe rețelele de socializare arată fața lui Drosten alături de cea a doctorului nazist Josef Mengele cu titlul: „Crede-mă, sunt doctor”. Principalul strateg al guvernului în lupta cu antisemitismul, Felix Klein, a descris atacul ca fiind „demonizarea unui om de știință extrem de merituos”.
„Oricine folosește o astfel de retorică cinică și astfel de imagini pentru a-și exprima opiniile se descalifică de la orice discuție suplimentară”, a spus el. Umblă vestea că Drosten ar fi primit și amenințări cu moartea, luate în serios de guvern.