Cine sunt „haterii de la birou”și de ce au devenit tot mai vizibili după pandemie. Ce era odată simplu și foarte uman s-a transformat într-o interacțiune obositoare. Ce e de făcut?

„Când vor mai fi lucrurile ca înainte de pandemie?”, se întreba retoric o prietenă care lucrează în același domeniu cu mine. Era obosită, vizibil frustrată, pentru că, dincolo de taskuri și deadline-uri, ceea ce o apasă cel mai mult este lipsa de oameni dornici să facă treabă în jurul ei. Nu mai găsește colegi care să aibă inițiativă, să scrie, să propună idei. Ce să mai spunem despre statul la program, între 10 și 18, în cazul nostru? Răspunsul scurt? Probabil că niciodată. Pandemia a schimbat pentru totdeauna felul în care ne raportăm la birou și la relațiile profesionale.

Dacă înainte redacțiile, open space-urile sau micile birouri de corporație erau locuri vii, unde ideile se nășteau la cafea și unde discuțiile despre idei de articole, filme, seriale sau vacanțe erau firești, astăzi atmosfera s-a diluat. O parte dintre oameni au rămas în remote, alții vin rar la birou, iar cei care încă petrec ore între aceiași pereți au devenit mult mai individualiști. Ce era odată simplu și foarte uman s-a transformat într-o interacțiune obositoare. Pauza de „cafea” nu mai e o bucurie, ci un exercițiu forțat de politețe.

Gallup a documentat acest fenomen sub numele de „The Great Detachment”. După un deceniu de creștere constantă, engagementul angajaților din Statele Unite a intrat pe o pantă descendentă începând cu 2021, iar în 2024 doar 30% dintre oameni se mai simțeau conectați la misiunea companiei lor, acest procent reprezentând un minim istoric. Fără sentimentul de apartenență, munca devine doar o obligație,  iar lipsa de conexiune aduce cu sine cinism și remarci răutăcioase. Treptat, trollingul, pe care îl asociam cu rețelele sociale, și-a făcut loc și în birouri. În spatele laptopurilor și telefoanelor nu mai există filtre, iar mulți dintre colegii noștri trimit comentarii acide pe chat, feedback pasiv-agresiv pe e-mail sau sarcasm la ședințele online. De fapt, „haterul de la birou” nu e o invenție nouă, doar că acum are un teren fertil – distanța fizică a adus și o distanță emoțională care îl face mai vizibil. Fără repere și fără sentimentul că munca lor contează, oamenii își pierd motivația și, inevitabil, încep să submineze motivația celor din jur. În loc de solidaritate, avem o cultură a nemulțumirii și un cor de voci gata să găsească defecte în orice.

Când studiam teatrul, îmi aduc aminte că, de fiecare dată, rolul colegului părea unul mai ușor de realizat, mai ușor de studiat, dar și mai interesant – mi se pare că același lucru se întâmplă și acum deseori. Deși facem, practic, același lucru, deseori rolul colegului pare mai ușor de realizat, prin prisma lentilelor individualiste pe care ni le-am pus. În același timp, bunăstarea personală a devenit prioritatea numărul unu. După lockdown și teamă, oamenii își doresc să trăiască mai mult, să aibă timp liber, să-și protejeze sănătatea mintală.

Viața personală a trecut definitiv pe primul loc, iar asta se traduce adesea prin mai puțină energie pentru birou și prin refuzul de a mai atinge performanțele de dinainte de 2020. Îmi amintesc cu nostalgie de vremurile când împărțeam aceeași redacție și era firesc să stăm peste program ca să închidem o ediție sau să trimitem la tipar un catalog. Nu spun că acest lucru este rău, deoarecce echilibrul viață personală/muncă era necesar și, probabil, sănătos. Dar undeva, pe drum, am pierdut acea bucurie a colaborării. Gallup vorbește și despre un alt fenomen: declinul respectului la locul de muncă. În 2022, procentul angajaților americani care se simțeau respectați a scăzut abrupt, mai ales în rândul celor forțați să revină fizic la birou. Lipsa de respect, combinată cu oboseala și cu presiunea schimbărilor continue, alimentează acel trolling subtil, acel haterism de birou care consumă energie și răbdare.

Adevărul e că relațiile de muncă postpandemie nu vor mai fi niciodată ca înainte. Și poate nici nu trebuie să fie. Dar dacă vrem să reconstruim ceva, ar trebui să avem în vedere că o colaborare ideală nu apare de la sine. „The Post-Pandemic Workplace: The Experiment Continues”, scriau Jim Harter și Ben Wigert de la Gallup și titlul lor sintetizează foarte bine ceea ce trăim. Experimentul continuă. Iar dacă vrem ca el să nu se transforme într-un eșec colectiv, trebuie să învățăm să gestionăm haterii din birouri și să redescoperim bucuria de a lucra împreună. Primul pas este simplu: înainte să faci un comentariu acid în online sau să vorbești despre colegul tău împreună cu altcineva, imaginează-ți că este în fața ta. Cum i-ai spune acel lucru. Feedbackul te ajută să evoluezi – dar numai atunci când este sincer și constructiv, nu când devine o răutate gratuită.   

Întrebarea săptămânii pe pagina de LinkedIn a BUSINESS Magazin

Septembrie e noul ianuarie: agende noi, planuri mari, deadline-uri care se apropie. Cum te raportezi la munca din perioada aceasta?

Sondaj desfășurat în perioada 20-22 septembrie.

Ioana Matei este editor-șef, Business Magazin