Cine sunt cei 400.000 de români care sunt plătiți mai prost decât restul țării și de ce

„În cel mai fericit caz, anul acesta salariile vor rămâne la fel. Un muncitor din România nu va putea fi plătit la fel ca unul din Germania sau Austria atâta timp cât productivitatea este mai scăzută pentru că lucrează cu utilaje învechite.“

Mai mult de 403.000 de români care muncesc în hoteluri și restaurante, în fabrici de îmbrăcăminte și de mobilă și în industria tăbăcirii și finisării pieilor, fabricarea articolelor de voiaj și marochinărie au câștigat un salariu mediu net mai mic de 2.000 de lei, conform datelor de la Institutul Național de Statistică. Salariul mediu net pe economie a fost de 3.294 de lei în luna martie, ceea ce înseamnă că angajații din aceste patru industrii câștigă cu aproximativ 40% sub media na­țională.

„Motivele variază de la un domeniu la altul, dar principalul motiv este legat de lipsa calificărilor. Nivelul salarial din aceste industrii este mai mic deoarece majoritatea angajaților sunt muncitori necalifi­cați. Angajații blue-collar din pro­ducție câștigă destul de puțin compa­rativ cu alte domenii dacă nu au anu­mite cursuri la activ sau specializări“, spune Sorina Faier, managing partner în cadrul companiei de executive search Elite Search.

Cele mai mici salarii le-au avut angajații din hoteluri și restaurante – 1.605 lei mediu net în martie 2020, chiar mai mic decât cel câștigat în aceeași perioadă a anului trecut. Salariul mediu net din HoReCa a fost cu aproape 150 de lei mai mic în martie 2020 decât în aceeași lună a anului 2019.

„Veniturile sunt mici și în HoReCa, dar aici se adaugă și câștigurile din bacșiș, pe lângă salariul de bază. Cu toate acestea, angajatorii din domeniu ar trebui să aibă politica salarială adaptată la experiența angajaților, lucru care nu se prea întâmplă. Nu este în regulă să plătești același salariu și pentru un angajat cu experiență, și pentru unul fără experiență și să spui că oricum își cresc veniturile din bacșiș“, spune expertul în resurse umane.

În hoteluri și restaurante lucrau 213.700 de persoane în luna martie a acestui an, cu 5.000 mai mulți decât în aceeași lună a anului trecut. De altfel, industria HoReCa a fost prin­tre cele mai afectate de criza creată de pandemia de COVID-19. Dintre cei 213.700 de angajați, 87.686 erau în șomaj tehnic pe 15 mai, la sfârșitul stării de urgență, conform datelor de la Ministerul Muncii.

Al doilea cel mai mic salariu de pe piața muncii din România este câștigat de angajații din fabricile de îmbrăcăminte. Aici, în martie 2020, salariul mediu net a fost de 1.813 lei, în creștere cu doar 57 de lei com­parativ cu luna martie a anului trecut. În industria fabricării artico­lelor de îmbrăcăminte din România lucrau 96.300 de angajați în luna martie, cu 11.700 mai puțini decât în aceeași perioadă a anului trecut.

Sorina Faier afirmă că în multe domenii din România firmele au costuri mai mari din cauza lipsei unei infrastructuri performante și, astfel, le rămân mai puțini bani pentru modernizarea și dezvoltarea capacității de producție, crearea de noi locuri de muncă și măriri de salarii.  Costurile suplimentare reprezintă un dezavantaj competitiv, iar companiile urmăresc obținerea producției la costuri cât mai mici.

„Un muncitor din România nu va putea fi plătit la fel ca unul din Germania sau Austria atâta timp cât productivitatea este mai scăzută pentru că lucrează cu utilaje înve­chite sau firma are costuri suplimen­tare. Spre exemplu, o firmă de producție de mobilier sau articole vestimentare din România are costuri mai mari cu transportul produselor pe o distanță de 300 km pe drumurile din România față de o firmă din Germania, unde infra­structura este mai dezvoltată și livrările se pot face mai rapid și cu costuri mai mici pe aceeași distanță“, explică ea.

În fabricile de mobilă din România, salariul mediu net era de 1.978 de lei în luna martie a acestui an, cu doar 58 de lei mai mult decât în aceeași perioadă a anului 2019. În aceste fabrici lucrează 55.700 de angajați, în scădere cu 2.200 de persoane față de luna martie a anului trecut, conform datelor de la INS.

Cei circa 37.700 de români care lucrează în tăbăcirea și finisarea pieilor; fabricarea articolelor de voiaj și marochinărie, harnasamentelor și încălțămintei; prepararea și vopsirea blănurilor câștigau un salariu mediu net de 1.989 de lei în martie, un salariu cu 8 lei mai mic decât cel pe care îl primeau în aceeași lună din 2019. Numărul de angajați din această industrie a scăzut cu 5.400, de la 43.100 în martie 2019, la 37.700 în aceeași lună a acestui an.

Sorina Faier crede că aceste patru industrii nu vor beneficia de creșteri salariale anul acesta, ci este posibil chiar ca salariile angajaților să scadă.

„În cel mai fericit caz, anul acesta salariile vor rămâne la fel. Scăderi salariale vor exista în multe industrii, depinde de fiecare companie cum va gestiona criza și resursele. Din păcate, în continuare mulți angajați riscă să rămână fără locuri de muncă după revenirea din șomajul tehnic deoarece multe firme vor intra în insolvență. Este posibil ca, din cei 400.000 de angajați în cele patru industrii menționate, să rămână numai 350.000, cel puțin pe timpul crizei“, adaugă ea.