Cine sunt „ăștia”: Profesorul român de la London Business School

E român. A plecat din țară acum aproape două decenii și, după ce a studiat în Toronto, Canada, s-a stabilit în centrul financiar al Europei, la Londra. De mai bine de un deceniu este profesor la London Business School, una dintre cele mai prestigioase școli de business din Europa și din lume, și e totodată membru în boardul universității. Vine în țară de câteva ori pe an pentru afaceri, fiind printre altele consultant al fondului local de investiții Morphosis Capital. E Florin Vasvari.

„Sunt profesor la London Business School, unde predau cursuri de private equity și venture capital. Un al doilea curs pe care îl țin este cel de distressed investing & financial restructuring (investiții în active cu probleme și restructurare financiară). Focusul este pe active alternative, opțiuni de investiții mai puțin obișnuite.” Așa își începe povestea Florin Vasvari, un român care îi învață pe executivii și antreprenorii din toată lumea – unii tineri, alții mult mai în vârstă ca el – despre business, economie și fuziuni și achiziții.

Era anul 2000 când românul pleca în Toronto, Canada, pentru studii. A luat drumul străinătății după ce a absolvit Facultatea de Cibernetică din cadrul ASE, universitate unde a studiat în paralel și la Facultatea de Contabilitate. În timpul studiilor din România chiar a lucrat pentru o firmă din domeniul contabilității.
„Provin dintr-o generație care a învățat din greu. În plus, am avut oportunitatea să merg și să mă dezvolt în străinătate. Credeam că voi reveni după 2-3 ani în țară, dar nu s-a întâmplat asta.” După ce a absolvit masteratul în Toronto, a decis să continue în același oraș cu doctoratul, care s-a întins pe o durată de cinci ani. Între timp a devenit și cetățean canadian.

După ce a terminat studiile și-a dat seama că era supracalificat pentru ce oferea economia României la momentul acela, așa că s-a mutat la Londra. „Nu am planificat să ajung la Londra, dar multe lucruri se întâmplă și viața te ia prin surprindere.” I-a plăcut programul de doctorat, care a avut ca subiect managementul cu specializare în contabilitate și finanțe. De regulă, cei care termină acest program urmează o carieră în educație ca profesori, ceea ce a făcut și el.

„Când am absolvit eu, în 2006, piața muncii erau bună la nivel mondial, așa că am putut alege dintre mai multe universități din SUA și Europa.” A optat pentru Marea Britanie deoarece era mai aproape de casă.

Recunoaște însă că primește în continuare oferte de a preda la universități din SUA, Singapore sau Hong Kong. „E o piață globală cea a educației de top.” Alege să rămână însă la Londra, unde are deja o viață așezată, după cum o descrie chiar el.

„Mai mult, London Business School este în top cinci universități din lume și este mai internațională decât cele din SUA, unde majoritatea studenților sunt americani.” Aici, doar 8% din cursanți sunt britanici, iar cei mai mulți (11% din total) sunt americani.

Încă de când a ajuns la Londra, în 2006, Florin Vasvari a lucrat pentru London Business School. A început ca asistent universitar (assistant professor), apoi lector (associate professor) și ulterior profesor universitar. „London Business School (LBS) e o instituție privată. Sunt membru și în boardul director, astfel că mă implic și în zona administrativă. O conducem ca pe un business în sensul că împreună decidem ce programe propunem, ce bugete aprobăm și ce investiții planificăm.” Sursele de venit ale școlii sunt două: taxele de școlarizare (35.000 de lire pe an per student) și donațiile pe care le fac absolvenții. Spre exemplu, LBS a cumpărat o clădire lângă campusul propriu și în renovare a investit 80 de milioane de lire, bani donați de către absolvenți, după cum povestește Florin Vasvari. Donațiile pot fi investite astfel sau pot merge către un fond care la rândul lui găsește oportunități de business, acest model fiind practicat de mai multe școli de top din lume, mai ales de cele din SUA, dar nu numai.
London Business School primește anual 2.500 de studenții care se înscriu pentru un program de MBA, executive MBA sau master in finance. Acestea sunt principalele programe ale școlii. „Avem și un master în management pentru absolvenții unor facultăți din Europa care nu au experiență în business, program ce are o durată de un an. Suntem o școală care oferă doar cursuri postuniversitare.”

Mulți români vin să studieze la London Business School, după cum spune profesorul Vasvari. „Unul dintre foștii mei studenți e Daniel Farmache, actualmente CEO-ul e-Infra Group, iar el e doar un exemplu.” În afară de studenți însă, LBS are și 12.000 de executivi care vin an de an pentru cursuri de specialitate, cursuri ce pot dura o săptămână, două, o lună sau care se pot întinde pe un an dar care au frecvență redusă. „Eu predau cursuri de private equity pentru studenții școlii, dar pot și să comasez o parte din informație în 4-5 zile de lecții intensive pentru executivi.”

Florin Vasvari afirmă că nu s-a gândit să renunțe la profesorat pentru a se dedica exclusiv consultanței, spre exemplu, pentru că îi place ce face. „Nu am un șef, plus că mereu am ce învăța.”

Mai mult, în mediul universitar din Marea Britanie și SUA, cadrele didactice nu au vârstă de pensionare, așa că poți preda cât vrei sau cât poți. „Îmi place jobul meu. Cunosc 500 de oameni noi pe an și învăț de la ei. Cursurile sunt interactive și 80% sau chiar 90% dintre participanți sunt executivi sau antreprenori. Mulți dintre studenți sunt chiar mai în vârstă ca mine. Este un job foarte ofertant.”

La școlile de top din lume, profesorii seniori lucrează în medie 80-90 de ore pe an, cadrele didactice ținând lecții pentru circa 70 de studenți per curs. „În afară de profesorii universității avem și experți din business care vin să predea alături de noi.”

La LBS spre exemplu, în departamentul lui Florin Vasvari, predau executivi de top din cadrul fondurilor de investiții majore precum KKR sau Carlyle. Sunt cursuri practice, care au aplicabilitate imediată în business. „Astfel, oamenii care studiază la noi pot să se angajeze rapid după aceea.” Fondurile de private equity, spune el, au devenit tot mai atrăgătoare pentru tineri după ce acum 10 ani toată lumea voia să lucreze în cadrul marilor bănci. Astăzi, majoritatea vrea o componentă de antreprenoriat în carieră, iar private equity-ul este de fapt un fel de antreprenoriat financiar.

„Pe lângă predatul efectiv, noi, profesorii, avem în spate și multe ore de pregătire. Eu, spre exemplu, fac cercetare pe cont propriu pentru cursuri pentru că, în final, la ore, nu doar ofer informații, ci creez valoare adăugată și dezvolt aptitudini.” Datorită jobului el călătorește mult în toată lumea, la conferințe, la alte universități unde merge să predea sau să își prezinte cercetările. În Dubai și Hong Kong, LBS oferă cursuri, așa că ajunge mai des.

„Suntem activi într-o piață unde educația e un proces continuu. Tot ce predăm noi este concret, nu teoretic, altfel ca școală nu am fi supraviețuit.”

În afară de profesorat, Florin Vasvari e și consultant pentru fondul de investiții Morphosis Capital, fiind totodată membru în board. „Le ofer o perspectivă obiectivă și îmi spun părerea dacă un business merită investiția sau nu.” Fondul de private equity Morphosis Capital a fost înființat de patru români cu experiență peste hotare și are ca focus investițiile în IMM-urile românești.

„Astăzi există fonduri de investiții dispuse să parieze pe orice tip de business. Nu mai sunt doar investitorii financiari mari care caută afaceri pe măsură, ci au apărut și jucători care se uită către IMM-uri, spre exemplu”, spune Florin Vasvari. El e de asemenea membru în trei alte consilii de administrație – pentru o companie din Marea Britanie care investește în sectorul imobiliar, pentru o firmă din Dubai care își concentrează atenția pe zona de tech și pentru o a treia din zona de soluții de hedging.

„Revin în România frecvent, cam o dată la două luni, pe de-o parte datorită colaborării cu Morphosis, dar nu numai.” Recunoaște că nu s-a gândit să se întoarcă definitiv în țară, pentru că un job ca al său e greu replicat aici. Totuși, revine periodic, fiind implicat în businessul local.

„Mi-e dor de cultura românească, de prieteni. Nu pot spune că duc dorul gastronomiei însă. După ce călătorești mult și muncești peste graniță, descoperi că ai o varietate mult mai mare în alte țări sau orașe, precum Londra spre exemplu. Bucătăria românească este dezvoltată în jurul cărnii de porc, pe care eu nu o mănânc.”

Traficul, pe de altă parte, este teribil peste tot în lume. În România situația e înrăutățită de lipsa de infrastructură, spune el. În Londra e trafic, dar bine organizat. Plus că, dacă e să fim sinceri, Bucureștiul e încă mic prin comparație cu Londra.”

Dacă ar fi să aleagă trei lucruri care ar trebui îmbunătățite la România, ar merge pe educație, educație, educație. Totul pleacă de aici, crede el. Educația e cheia dezvoltării unei nații.

„Ca țară, nu putem concura în zona de valoare adăugată mică pentru că mereu se va găsi cineva mai ieftin. Trebuie să mergi pe lanțul valoric și să țintești mai sus.” Despre businessul local, Florin Vasvari mai adaugă că se observă un interes crescut din partea investitorilor.

„Am venit în România cu o cursă British Airways și am remarcat că mulți din avion erau aici pentru business. Acum 10 ani situația era alta. Avantajul e că România e parte din Europa și multe fonduri abia descoperă piața locală.” Vestul e deja foarte competitiv. Pe de altă parte, dacă o criză va lovi Europa, atunci tot capitalul ce a venit în România va dispărea, se va întoarce acasă în Occident.

„Momentan însă, viața în România pentru persoanele cu educație medie, dar nu numai, e bună, e mai bună ca în alte țări. Salariile cresc, serviciile devin mai bune. Nu văd de ce lumea pleacă în număr așa mare.” În opinia sa cele mai mari riscuri pentru România sunt bomba demografică și faptul că mulți oameni încă pleacă și puțini sunt cei care se întorc.

Despre piața de M&A locală, pe care o studiază îndeaproape odată cu rolul de consultant al Morphosis Capital, el spune că este puternic polarizată. „Ai fondurile paneuropene care caută acorduri majore, dar aceste tranzacții apar o dată pe an, asta dacă apar.” Sunt ani când nu ai megatranzacții, adică deal-uri de peste 500 de milioane de euro, spre exemplu. Au apărut însă și fondurile interesate de IMM-uri, cum e cazul Morphosis Capital. E vorba de un segment unde nu există competiție din partea jucătorilor internaționali, vorbim de pariuri de sub 10 mil. euro.” În prezent sunt trei jucători în domeniu, pe lângă Morphosis mai sunt Black Sea Fund și Equiliant Capital, fond dezvoltat de frații Pavăl, fondatorii retailerului de bricolaj Dedeman, cel mai mare business antreprenorial românesc.

„Există multe oportunități pe segmentul acesta. Noi vorbim cu o nouă generație de antreprenori, o generație care de regulă a studiat pe afară, care înțelege ce oferă un fond de investiții, o generație care are nevoie de finanțare în business.”

În ansamblul său, piața de M&A din România e dominată de capitalul străin, puține fiind fondurile ridicate de investitorii locali. Asta o face să fie volatilă.
„În alte țări, cei mai bogați antreprenori ridică fonduri și dau mai departe banii câștigați pentru a-i ajuta pe cei mai mici să se dezvolte. În România, frații Pavăl au o primă astfel de inițiativă și ar putea atrage și altele de profil.”

Piața locală de M&A trece de câțiva ani printr-o perioadă bună, mergând mână în mână cu economia și cu consumul privat. Interesul investitorilor este de altfel direct proporțional cu creșterea PIB-ului și a altor indicatori economici de bază. Dar e invers proporțional cu timpul liber al lui Florin Vasvari, care trebuie să prospecteze atent piața locală, dar nu numai. „După business îmi place să îmi dedic timp familiei și fac, cât de des pot, mountain biking. Timpul liber e însă limitat.”