Cine sunt antreprenorii care au creat cele mai puternice branduri românești?
Cele mai mari 50 de afaceri antreprenoriale românești după cifra de afaceri din 2022, ultimul an pentru care există date publice, au un business cumulat de aproape 107 mld. lei cu 77.500 de salariați. E vorba de companii din retail (electro-IT, farma ori bricolaj), industrie, trading cu cereale, energie, producție de băuturi sau industrie alimentară. Domeniile sunt variate și la fel sunt și busin…
♦ Mai puțin de jumătate dintre cele mai puternice 50 de afaceri antreprenoriale românești după cifra de afaceri au în portofoliu cel puțin un brand local de consum, mai exact un brand pe care clienții îl știu, îl cumpără sau îl apreciază.
Cele mai mari 50 de afaceri antreprenoriale românești după cifra de afaceri din 2022, ultimul an pentru care există date publice, au un business cumulat de aproape 107 mld. lei cu 77.500 de salariați. E vorba de companii din retail (electro-IT, farma ori bricolaj), industrie, trading cu cereale, energie, producție de băuturi sau industrie alimentară. Domeniile sunt variate și la fel sunt și businessurile fondate în ultimii mai bine de 30 de ani de oameni de afaceri locali. Pentru această analiză au fost luate în calcul doar companiile care sunt deținute integral sau majoritar de antreprenori autohtoni.
Este interesant de remarcat că mai puțin de jumătate (22) dintre cele mai puternice 50 de afaceri antreprenoriale românești după cifra de afaceri au în portofoliu cel puțin un brand local de consum, mai exact un brand pe care clienții îl știu, îl cumpără sau îl apreciază. Există și doi jucători – Trust Motors și US Food Network – care au mărci de consum în portofoliu, doar că e vorba de nume internaționale. Mai exact, Trust Motors se ocupă de importurile mai multor mărci internaționale de mașini, în timp ce US Food Network este compania care deține local franciza KFC, unul dintre cele mai cunoscute nume din industria de fast-food din lume.
Chiar și așa, domină afacerile care nu au legătură directă cu consumatorul final, fiind mai degrabă active în zona de B2B, fie că e vorba de industrie, de construcții de drumuri, dar nu numai, de distribuție ori de trading.
Acest lucru e vizibil atât în top 50, cât și la vârful clasamentului, unde patru din zece companii au „linie directă“ la consumator prin brandul lor. Este vorba de retailerul de bricolaj Dedeman, companie controlată de familia Pavăl din Bacău, care este și liderul clasamentului, de Altex, cel mai mare jucător din retailul electro-IT autohton, de operatorul telecom RCS&RDS și de Arabesque. Acest din urmă jucător este activ, în mod tradițional, în distribuția de materiale de construcții, controlând depozitele cu același nume. Totuși, grupul a intrat și în retail cu rețeaua Mathaus. Astfel, conform celor mai recente informații ZF, Arabesque are opt magazine Mathaus, 23 de depozite în România și alte 15 în Ucraina și Bulgaria.
Există și alte situații în care companii românești au pornit la drum fără a avea contact direct cu consumatorul, însă apoi s-au „răzgândit“. Este cazul producătorului de mobilă Aramis Invest din Satu Mare, care este cunoscut drept cel mai mare exportator de profil de pe plan local, lucrând inclusiv pentru gigantul Ikea. Această producție în sistem lohn nu este însă una cu valoare adăugată mare, dat fiind că firma execută sub brandul clientului. Iar riscurile sunt mari, deoarece o reziliere a contractului poate destabiliza situația. În acest context, de câțiva ani, Aramis a lansat și divizia Aramis Feeling, unde vinde produse sub brand propriu, e vorba de canapele, fotolii, scaune și altele.
De cele mai multe ori, brandurile sunt ușor asociate cu companiile care le dețin și asta pentru că numele firmei e același cu al mărcii sau al mărcii fanion – dacă există mai multe în portofoliu. Unicarm, Crist-Tim, Fan Courier și Flanco sunt câteva exemple în acest sens.
Pe de altă parte, ca întotdeauna, există și contraexemple. Producătorul de carne de pui Transavia din Alba are ca brand principal Fragedo. Dacă în cazul companiei din centrul țării totuși numele firmei este vizibil pe ambalaj și este asociat de consumatori cu bunurile realizate, în cazul Romaqua, cel mai mare producător român de băuturi, mărcile sunt puternice individual.
Este vorba în primul rând de Borsec, un nume cu greutate și tradiție în România, dar și de Giusto (sucuri), Albacher (bere) și altele. Numele Romaqua poate nu spune multe consumatorilor din piața de apă minerală, dar Borsec cu siguranță da. Și nu e singurul caz, atât pe plan local, cât și internațional.
Când vine vorba de companiile din top 50 de firme antreprenoriale care au cel puțin un brand românesc de consum în portofoliu, cele mai multe provin din FMCG (industria alimentară, de băuturi) și retail (farma, bricolaj ori
electro-IT), acestea fiind de altfel domeniile cele mai „populate“ cu mărci autohtone puternice. Loc de creștere există însă, atât în aceste sectoare, cât și în altele. Pragul de intrare în clasamentul realizat de ZF pe baza datelor de la Registrul Comerțului este de 771 mil. lei, însă el crește constant, pe măsură ce economia se dezvoltă și odată cu ea și businessurile autohtone.

