Cine și ce îi dă valoare bitcoin-ului

Înainte de a trece la un răspuns concret la întrebarea de mai sus propun să ne gândim la ce sunt banii și care este valoarea acestora.

Banii nu înseamnă monede și bancnote. Banii înseamnă orice sunt dispuși să utilizeze oamenii pentru a reprezenta în mod sistematic valoarea altor lucruri cu scopul de a face schimb de bunuri și servicii. Banii le permit oamenilor să compare rapid și ușor un lucru cu altul și să depoziteze comod bogăția.

“Banii nu au nicio valoare inerentă structurii chimice a hârtiei, nefiind o realitate materială, ci un construct psihologic. De ce ar vrea cineva să-și vândă un pământ fertil pe câteva sute de hârtii? Pentru că are încredere că cu acele sute de hârtii se poate duce la altcineva pentru a cumpăra altceva. Banii sunt cel mai universal și mai eficient sistem de încredere mutuală care a fost inventat vreodată”, scrie Yuval Noah Harari în cartea “Sapiens: Scurtă istorie a omenirii”.

Mai departe autorul povestește că, inițial, oamenii nu aveau acest gen de încredere în bani, așa că moneda de schimb avea o valoare intrisecă – primii bani din istorie despre care se știe a fost orzul sumerian. Apoi au apărut monedele de argint apoi cele de aur. Acestea au fost adoptate pentru că era mult mai ușor de transportat și de utilizat astfel de bani decât orzul. Exista încredere în aceste monede pentru că erau emise de o entitate centrală, în cazul de față de un rege.

Astăzi monedele și bancnotele fizice sunt o formă rară de bani. Suma totală de bani din lume este de circa 473 de trilioane de dolari, totuși suma reprezentată de monede și bancnote e mai mică de 47 de trilioane de dolari, potrivit cărșii The Ascent of Money, scrisă de Niall Ferguson.

Așadar, peste 90% din banii din lume care apar în conturile noastre există doar pe servere. Drept urmare, majoritatea tranzacțiilor comerciale sunt realizate mutând date electronice dintr-un fișier de computer în altul, fără vreun schimb de bani fizici. 

Cine și cum se stabilește valoarea unui bitcoin? Pentru că bitcoin este un sistem descentralizat și nu există nicio bancă sau autoritate care emite aceste monede, valoarea unuia este dată de comunitate, de utilizatorii bitcoin. „La fel ca și în cazul aurului, costul bitcoinului este dat de producție, stocare și tranzacționare, iar tranzacționarea se traduce în cerere și ofertă. Producția costă mult”, explică Antonio Eram modul cum se stabilește prețul monedei. Producția în cazul de față este “minarea” care-i costă pe utilizatori foarte mult datorită consumului de energie electrică pe care computerele îl consumă în procesul de minare. 

La fiecare tranzacție cu o criptomonedă se consumă la fel de multă energie ca în cazul unei locuințe obișnuite, adică aproximativ 200 kWh, arată un raport realizat de olandezii de la ING.

Un alt element caracteristic al acestei monede virtuale este faptul că numărul lor este finit, motiv pentru care la un moment dat cererea ajunge să fie foarte mare, iar oferta mică, însemnând că prețul va crește. Dar până la ce valoare poate ajunge? „În viitor un bitcoin ar putea ajunge la o valoare de 150.000 de dolari, dacă nu chiar 250.000 de dolari, dacă nu se găsesc toate monedele bitcoin pierdute. Dar asta doar în cazul în care o să înlocuiască FIAT-ul (monedele tradiționale) la nivel global. Anul acesta ar putea ajunge la 20.000 de dolari și ar putea să meargă spre 25.000 de dolari”, consideră Valentin Socaci, CEO-ul CryptoCoin.pro.

Ce se întâmplă după ce se termină minarea de bitcoin?

„Rețeaua nu va mai genera bitcoin, iar asta înseamnă că minerii vor câștiga din comisioanele de tranzacții pe care le iau de la oameni. Comisionul se stabilește pe baza cererii și ofertei. Vrei acum? Plătești mai mult. Este o piață liberă, ce ține de cerere și ofertă, într-un mediu descentralizat”, explică Antonio Eram.

Despre bitcoin și tehnologia blockchain poți citi mai multe aici