Cine scoate profit din programul Rabla

În România, dar nu numai, programele de casare au dus la revigorarea vânzărilor de mașini și implicit susținerea pieței auto. Dacă în țări precum Franța sau Germania astfel de programe s-au derulat într-un interval restrâns de timp, cum a fost anul 2009, pe piața locală avem de șapte ani un program de casare. L-am avut și în 2005 și 2006, atunci când piața începea să crească, și în perioada de boom din 2007, dar și în anii de criză ce au urmat.

Ceea ce contează cel mai mult în business este profitul, iar un discount mai mare pentru client înseamnă, de cele mai multe ori, un profit mai mic pentru dealer sau importator.
De exemplu, la finalul lunii februarie mai multe mărci au lansat discounturi în piață cu valori comparabile cu cele trei tichete “Rabla” tocmai pentru a resuscita o piață înghețată. Potrivit dealerilor auto, în ianuarie aproape nicio mașină nu a fost vândută persoanelor fizice, iar în februarie cel mult 300 de unități, restul mașinilor fiind cumpărate de firme. La finalul lunii februarie, din cele 15 mărci de volum analizate de BUSINESS Magazin, cinci aveau în ofertă modele cu reduceri de peste 3.000 de euro, iar alte cinci aveau discounturi între 2.000 și 3.000 de euro. Reducerea de atunci venea să compenseze prima de casare de 2.700 de euro oferită prin cele trei vouchere.

“Programul de casare nu ajută neapărat la creșterea profitabilității și asta pentru că, de obicei, interesul este pentru mașini cu preț mai redus, la care marjele de profit sunt minime”, spun oficialii AutoItalia, importatorul mărcilor grupului Fiat pe piața locală. Pe de altă parte, ei spun că discounturile au crescut și numărul de tichete este limitat, iar concurența între mărci devine mult mai mare.

În ceea ce privește AutoItalia, reprezentanții companiei au subliniat că pe parcursul programului de casare discounturile nu s-au micșorat, ci au crescut. “Odată cu demararea programului Rabla, putem spune că vânzările au crescut, dar numărul limitat de tichete încetinește sau chiar blochează uneori încheierea contractelor. Procesul de cumpărare este și el destul de anevoios și de îndelungat”, au spus reprezentanții companiei.

În opinia celor de la Dacia, programul de casare este un “motor” indispensabil pentru funcționarea pieței auto în acest an. Din păcate, demarajul târziu al programului și numărul foarte scăzut de mașini noi care pot fi achiziționate prin intermediul acestuia au făcut ca impactul să fie puțin vizibil în primele patru luni în materie de vânzări absolute.
“Ofertele Dacia au rămas la fel de atractive ca și înaintea începerii programului de casare. În mod concret, Dacia susține acest program prin oferta proprie, intitulată Dacia Avantaj. Această ofertă este valabilă pentru modelele Logan sedan, Sandero, Logan MCV, dar și pentru vehiculele utilitare”, spun cei de la Dacia.

Oferta Dacia Avantaj conține reduceri diferențiate în funcție de model și nivel de echipare. “În plus față de oferta Dacia Avantaj, în cursul lunii mai propunem clienților promoția 500 Plus – o reducere specială valabilă pentru un număr limitat de autovehicule. Dacia Finance susține campania Dacia Avantaj 2012 prin oferte de finanțare atât pentru clienții persoane fizice, cât și pentru societățile comerciale.”

Voucherele Rabla se tranzacționează pe piață cu prețuri cuprinse între 2.600 și 3.000 de lei, de trei ori mai mari decât în anii anteriori. Astfel încât, dacă anul trecut cel care achiziționa o mașină nouă economisea până la 2.000 de euro prin programul Rabla cumpărând cele trei vouchere din piață, în prezent, din cauza prețului mare, clientul mai economisește cel mult 800 de euro. Valoarea nominală a voucherului este de 3.800 de lei (870 de euro).

Creșterea prețurilor tichetelor tranzacționate vine în contextul în care Administrația Fondului pentru Mediu a emis doar 30.000 de vouchere. Mai mult, fostul ministru al mediului Attila Korodi anunța la finalul lunii trecute că programul Rabla ar putea fi oprit în acest an la volumul actual, din lipsă de bani. Anul trecut AFM a emis 120.000 de vouchere și 190.000 în 2010.