Cine poate apăra Ucraina de haos

Bruxellesul a aprobat un credit de cca 1 mld. euro pentru susținerea balanței de plăți a Ucrainei și a dispus scăderea tarifelor vamale pentru importurile ucrainene în UE până în noiembrie, măsură cu un efect estimat de 500 mil. euro. Ca prim pas spre diminuarea dependenței Ucrainei de livările rusești de gaze, compania germană RWE a început livrările de gaz spre Ucraina, în baza unui acord-cadru din 2012 ce prevede posibilitatea unor livrări de până la 10 mld. mc de gaz pe an (față de un necesar al Ucrainei estimat la 55 mld. mc) și care a stârnit la vremea respectivă protestul Rusiei, pe motiv că Germania ar putea folosi astfel gaz livrat de Rusia spre a-l reexporta spre Ucraina.

În același timp însă, statul ucrainean trebuie să facă față ieșirilor de capital și retragerilor de depozite: banca centrală de la Kiev a crescut dobânzile interbancare cu 3%, respectiv 7%, în condițiile în care din băncile ucrainene au plecat de la începutul anului 10% din depozitele în grivne și 14% din cele în valută. Vineri, banca centrală a limitat la 15.000 grivne (1.095 de euro) suma maximă care poate să fie retrasă zilnic de la băncile din țară.

Pe plan diplomatic, premierul interimar Arseni Iațeniuk încearcă să se mențină cât mai conciliant, spre a convinge UE că noile autorități de la Kiev nu sunt niște monștri extremiști care oprimă minoritățile, așa cum îi prezintă mediile de informare rusești. În efortul lui Iațeniuk contează atât reușitele sale retorice (“Rusia a decis să ridice un nou zid al Berlinului”), cât și încercările de a rezolva situația din teren altfel decât prin reprimarea separatiștilor. Ministrul de externe rus Serghei Lavrov l-a lăudat pe Iațeniuk că a decis să înceapă negocieri cu separatiștii din sud-est, în pregătirea unei reforme constituționale menită să satisfacă revendicările minorității rusofone.

Până acum, în încercarea de a-i potoli pe separatiști, guvernul interimar de la Kiev a acceptat să ofere, în cadrul reformei constituționale, o descentralizare “care va conferi largi prerogative regiunilor”, va acorda un statut special limbii ruse și garanții pentru protejarea dreptului de folosire a limbii ruse. Rămâne de văzut însă cât de profundă va fi această reformă: poziția Rusiei este că Ucraina nu va avea pace decât dacă se transformă într-un stat federal – de unde și referirile în presa rusă la separatiștii rusofoni drept “federaliști”.