Cine n-are catrinta sa-si cumpere

Noul val de designeri est-europeni a avutnumai de castigat de pe urma extinderii Uniunii Europene cu zece state, de la 1 mai 2004.

Pletele in vant, ochii patrunzatori si figura delicata ar indreptati-o mai curand sa pozeze pentru copertele revistelor glossy. Dar, desi nu e fotomodel, slovena Lara Bohinc slujeste tot lumea modei: la 33 de ani e un creator de bijuterii si accesorii cunoscut in Occident si care se lauda cu clienti de talia lui Kate Moss, Sarah Jessica Parker si Gwen Stefani ori casa Cartier, scrie Newsweek. Bohinc a studiat design industrial la Ljubljana, inainte de a se specializa in giuvaergerie la Royal College Art din Londra. Acum are un atelier la Londra si e considerata un adevarat simbol al noului val de designeri din Europa de Est si Rusia, tot mai in voga in Vest.

„Cu cativa ani in urma se auzea numai de fotomodele est-europene; acum se vorbeste despre designerii din aceasta zona“, se mandreste Bohinc.  Intr-adevar, nu e revista de moda care se respecta unde sa nu apara influente estice: ii si fote, jachete brodate, mantouri stil Anna Karenina, tunici militare de inspiratie sovietica au patruns in creatiile unor Diane von Furstenberg, Carolina Herrera, Jean Paul Gaultier.

„Europa de Est e acum noua tendinta «cool», in acelasi palier contracultural si antisistem unde a aparut existentialismul la Paris in anii ‘50“, afirma David Wolfe, director la Donegar Group, o companie de cercetare a tendintelor culturale. Noul val de designeri est-europeni a avut numai de castigat de pe urma extinderii Uniunii Europene cu zece state, la 1 mai 2004, inclusiv prin faptul ca astfel au capatat posibilitatea de a studia si de a lucra in industria de moda occidentala.

Numai intre 2001 si 2004, Universitatea de Arta din Londra a consemnat o crestere de zece ori a numarului de studenti veniti din viitoarele noi state membre ale UE. La randul lor, designerii din Vest au iesit din sferele lor exclusiviste din Milano, Paris sau New York, ca sa invete ce inseamna noutatea de la colegii lor din Estonia, Ungaria sau Republica Ceha. Asa i-au descoperit, de pilda, pe macedoneanul Marjan Pejoski, cel ce a imbracat-o pe Bjork in lebada la Oscarurile din 2001, sau pe polonezul Arkadius, recognoscibil prin motivele catolice folosite in creatiile lui. Treptat, designerii estici au devenit constienti si de aspectul comercial al muncii lor. „E adevarat, la Milano sau la Paris, esentialul e sa fii competitiv cu sustinere financiara masiva, pe cand in Europa de Est intri in moda in primul rand din placere, din ratiuni artistice“, recunoaste Arkadius, care spune insa ca a ignora fortele pietei nu-i cel mai intelept lucru. 

Concluzia o formuleaza Amanda Hallay, analist la aceeasi firma Donegar, cand prevede o integrare tot mai accentuata in circuitul comercial a designerilor est-europeni. „Deocamdata, multe din elementele de design est-european, apreciate acum pentru prospetimea si uneori primitivismul lor, raman inca suficient de ciudate pentru a fi «vandute» ca moda cotidiana. Dar am fi nebuni sa nu adoptam cel putin o parte din ele“.