Cine modernizează Gara de Nord? O firmă din Maramureș care deține un complex turistic și una din București cu un singur angajat au pe mână un proiect de 420 mil. lei

O companie din Maramureș și una din București sunt responsabile de modernizarea Gării de Nord, cea mai mare gară din România, potrivit unui anunț făcut luni de Compania Națională de Căi Ferate. Investiția, care este făcută din fonduri nerambursabile, prin Programul Operațional Transport (POT), se ridică la 419,8 milioane de lei.

„Oferta depusă de asocierea de firme românești SC Gdo Mov Impex SRL – SC Omega Cert Sistem SRL, în valoare de 419.854.213,32 lei (fără TVA), a fost desemnată câștigătoare, contractul de achiziție publică urmând a fi încheiat și semnat de ambele părți la finalul perioadei legale de contestații. Durata aferentă proiectării și execuției lucrărilor este de 55 de luni (9 luni pentru proiectare, 46 de luni pentru execuție), iar perioada de garanție a obiectivului este de 60 de luni”, potrivit anunțului făcut de CNCF.

Gdo Mov Impex este, potrivit platformei Termene.ro, o companie înregistrată în Baia Mare, județul Maramureș, deținută integral de Delie Goie. Firma, care nu are un site propriu de prezentare, a înregistrat în 2022 o cifră de afaceri de 35,2 milioane de lei, în creștere cu 71% față de anul precedent. Profitul de 1,7 milioane de lei a fost cu 72% mai mare, iar numărul de angajați a ajuns la 35, în scădere. Delia Goie este totodată managerul complexului turistic Apa, situat la limita dintre județele Satu Mare și Maramureș, în apropierea localității Apa. Complexul cuprinde un hotel de 23 de camere, o zonă de camping și sală pentru evenimente.

Potrivit datelor din presa locală, Gdo Mov Impex s-a mai ocupat și de modernizarea podurilor de cale ferată de pe raza sucursalei regionale de cale ferată Cluj, având, de altfel, la activ mai multe proiecte în zona feroviară.

La rândul său, Omega Cert Sistem, cu afaceri de doar 442.000 de lei în 2022, profit de 106.000 de lei și un singur angajat, este o companie din București deținută de familia Toader, prin Marin Iulian Toader (asociat cu o pondere de 60%) și Monica Laura Toader (40%). Nici această firma nu are un site de prezentare cu informații despre portofoliul său.

Prima etapă a programului de modernizare include reabilitarea spațiilor existente în cele trei corpuri ale clădirii, unde se desfășoară activitatea feroviară – clădirile de pe Bulevardul Dinicu Golescu, zona caselor de bilete pentru clasa I și zona caselor de bilete pentru clasa a II-a.

Principalele lucrări de modernizare vizează modernizarea/ consolidarea/ reabilitarea clădirilor din stația de călători București Nord; modernizarea spațiilor destinate publicului călător, inclusiv facilități pentru persoanele cu dizabilități; reabilitarea construcțiilor monument cu valoare istorică; crearea unor spații verzi centrale, cu zonă de așteptare pentru publicul aflat în tranzit; regenerarea zonei aferente stației de călători Gara de Nord pe principiile de smart city/ creative city/ green city; asigurarea elementelor de siguranță și confort pentru călători – balustrade, rampe pentru persoane cu dizabilități, lifturi, sisteme de control acces; sisteme noi de ventilație/încălzire; modernizarea sistemului de iluminat și a instalațiilor electrice, sanitare, termice etc; modernizarea sistemului de informare a publicului călător și a echipamentului de telecomunicații.

Licitația pentru o primă etapă a modernizării Gării de Nord a fost lansată la începutul acestui an și prevede consolidarea fațadelor, acoperișuri, instalații și amenajarea spațiilor publice din cele trei corpuri ale clădirii. Studiile de fezabilitate pentru Faza II și III sunt în derulare, iar bugetul alocat în anul 2023 pentru studiile de fezabilitate este de 5,9 milioane de lei. Gara de Nord, cel mai important nod feroviar al României, ar urma să fie astfel transformată în punct multimodal cu o componentă comercială.

Această investiție vine în contextul în care transportul feroviar este un transport „verde”, considerat strategic în Uniunea Europeană și pentru care țările civilizate au prioritizat investițiile. Este nevoie de bani pentru dezvoltarea căilor ferate și a parcului de locomotive și vagoane, dar și pentru renovarea gărilor, care nu de puține ori se dovedesc a fi respingătoare încă de la intrare.

Oameni ai străzii care dorm lângă casele de bilete, mirosuri greu de suportat, pardoseli murdare, sparte, tabele nefuncționale, vagoane însemnate cu graffiti, banchete și mese lipicioase, coșuri de gunoi rupte, ferestre prin care pur și simplu nu poți să vezi sunt elemente familiare oricui a călătorit în ultimii ani cu trenul în România.

Cu o rețea de gări mai primitoare, transportul feroviar, „verde” așa cum este, ar putea fi un as în mânecă în tranziția la economia circulară, care a devenit un deziderat al zilelor noastre. Ar mai rămâne de îmbunătățit și rețeaua de căi ferate, o problemă care bate pasul pe loc.