Cine mai citește în România?

După doi ani în care au fost nevoiți să petreacă tot mai mult timp în casă și să spună „nu” concediilor și micilor escapade periodice, unii oameni păreau să își fi regăsit într-o anumită măsură vechea dragoste pentru citit. Totuși, lecturile continuă să lipsească de pe lista de interese a celor mai mulți români. În acest context, cum poate arăta o radiografie a pieței locale de carte? Răspunde Laura Țeposu, CEO al Libris.

Interesul scăzut pentru lectură al românilor poate fi explicat prin efectele produse de sălbaticii ani 1990, în care cuvântul de ordine era „reformă” și în care orice era nou era automat considerat bun, spune Laura Țeposu, CEO al lanțului de librării Libris și fost librar în cadrul companiei pe care o conduce în prezent.

Numărul de companii și angajați din industria cărții din România este în scădere de-a lungul ultimilor cinci ani. La finele lui 2021, cifra de afaceri cumulată a librăriilor locale era de peste 130 de milioane de euro, față de 3,7 miliarde de euro în Germania, arată datele Registrului Comerțului, agregate de ZF. Chiar dacă ar avea aceeași populație cu cea a României, vânzările din Germania – cea mai mare piață europeană de carte – ar ajunge teoretic la 925 de milioane de euro, de șapte ori peste cele din țara noastră.

„În anii ’90, cărțile nu erau noi, erau aceleași cărți vechi cu care crescuseră părinții lor și care nu mai erau, cum de altfel nu sunt nici azi, de actualitate. Pentru mulți dintre cei care erau copii pe atunci, cărțile nu au fost niciodată descrise ca o prioritate, prin urmare nu citesc nici azi. Sunt adulții care au crescut la televizor cu cablu, pentru care cărțile sunt plictisitoare și care aleg oricând un serial în locul unui roman”, explică Laura Țeposu.

CEO-ul consideră că o altă problemă a pieței locale de carte este că, în România, nu s-a investit niciodată cu adevărat în aducerea publicului mai aproape de lectură, neexistând vreodată o strategie națională pentru cultură și educație.

Astfel, librăriile, editurile și bibliotecile nu au fost susținute în niciun fel în ultimele trei decenii, iar publicul nu a fost invitat să descopere lectura dincolo de recomandările librarilor și anticarilor, cât și de eforturile individuale ale jucătorilor prezenți în piață.

„Lucrurile se întâmplă prea mult «pe proiect» și prea puțin cu obiective și plan de acțiuni pe termen lung. De aceea suntem departe de cifrele altor țări europene și de aceea ne clasăm mereu pe ultimele locuri din această perspectivă”, adaugă reprezentanta Libris.

Totuși, pentru a impune conversației un ton ceva mai optimist, Laura Țeposu crede că lucrurile tind să meargă într-un sens bun, drept dovadă stând trendul general de creștere a vânzărilor cărților pentru copii.

Anul trecut, Libris a vândut circa 2,3 milioane de produse, cărțile dedicate copiilor reprezentând 28% din volumele comandate în toată țara, fiind cele mai vândute la nivel național și la nivelul fiecărui județ – un semn bun pentru viitoarele generații de cititori.

„Sigur, în continuare bibliografia școlară ocupă o parte importantă, dar perspectiva e bună. Sunt multe volume pentru copii cu cifre foarte bune de vânzări. Și cred că decalajul față de alte țări scade, e clar că direcția e bună. Dar am avansa mult mai repede dacă ar exista un context mai prietenos, să vedem niște acțiuni care să treacă de stadiul de plan, să devină reale.”

Pasiunea pentru citit este, conform CEO-ului, ca mersul pe bicicletă: nu se pierde, nu se uită. În consecință, micii cititori de astăzi pot rămâne fideli cuvântului scris dacă sunt stimulați la momentul oportun și cu tipul potrivit de lectură.

Pe de altă parte, o problemă masivă constă în accesul la lectură pentru majoritatea copiilor, deci la șanse egale de a deveni pasionat de citit, fie că este vorba de beletristică, cărți de istorie, fizică, grădinărit sau biografii. Să nu uităm deci că o bună parte din copiii români trăiesc într-un mediu rural în care cititul din pură plăcere pare extrem de improbabil.

„Foarte multe școli din România nu au biblioteci școlare și, acolo unde există, fondul de carte este învechit. Noi avem un proiect de dotare a bibliotecilor școlare cu volume noi și actuale, intitulat CarteTeca. Pentru a beneficia de cărțile oferite de noi, reprezentanții instituțiilor depun un proiect prin care își propun încurajarea lecturii și ne oferă date ale stării actuale”, continuă șefa lanțului de librării.

Anul trecut s-au înscris 460 de proiecte, însă rezultatele nu sunt deloc încurajatoare: 117 reprezintă unități de învățământ unde numărul cărților din biblioteca școlară este sub
100 de volume, iar în 98 dintre școlile înscrise în proiect (21%) nu există bibliotecă. În majoritatea cazurilor unde există, fondul de carte este învechit, având chiar zeci de ani de când nu a mai primit nicio carte nouă. Mai mult, 70% dintre aplicanții care au bibliotecă nu au fonduri pentru cărți noi.

„Deci avem mult de lucru la nivel de țară și pe partea aceasta, cred că este nevoie de intervenție urgentă din partea autorităților. Practic, sunt sute de unități de învățământ unde nu există cărțile din bibliografia școlară, darămite cărți noi și atractive, care să atragă micii cititori.”

2022 a fost un an bun pentru librăriile fizice, care au recuperat din scăderile suferite în timpul pandemiei, văzându-se că, odată cu ridicarea restricțiilor de circulație și a măsurilor de distanțare socială, oamenii au început ușor să își redescopere plăcerea de a cumpăra și răsfoi cărți direct din magazin.

„Am observat o creștere a interesului pentru cărțile în limba engleză, fiind livrate cu peste 70% mai multe volume decât în anul precedent. Oamenii preferă să citească volumele în limba scriitorului sau să aibă acces mai rapid la noile apariții editoriale”, argumentează Laura Țeposu.

Totodată, fiind vorba de un alt an încărcat de incertitudine, bugetul alocat lecturii – deja extrem de mic – a fost afectat și mulți clienți au redus ritmul achizițiilor de carte, unii dintre ei alegând să recupereze experiențele pierdute în 2020 și 2021 și să citească, în consecință, mai puțin.

„De câțiva ani tot discutăm despre «ani atipici». De fapt, cred că instabilitatea și incertitudinea au devenit stări de normalitate, aproape că nu ne mai uimește nimic. Însă am reușit să rămânem în echilibru: am realizat investiții, am crescut baza de clienți, am menținut cifra de afaceri și profitabilitatea. Putem spune că a fost un an bun, având în vedere contextul”, spune CEO-ul, adăugând că inflația, războiul ruso-ucrainean și creșterea dobânzilor au fost cele mai mari provocări ale anului abia încheiat.

Libris a avut o cifră de afaceri de 68 de milioane de lei în 2022, cu 4,6% peste rezultatul din 2021. Creșterea a fost mai mică decât estima compania la începutul anului trecut, motivul principal constând în reducerea frecvenței achizițiilor.

La capitolul „investiții”, Libris și-a transformat anul trecut depozitul prin instalarea unor panouri fotovoltaice în valoare de 300.000 de euro care asigură independența energetică a companiei în proporție de 95%. Amplasate pe o suprafață de 4.000 mp, cele 835 de panouri pot produce anual circa 330.000 KWh.

„Având în vedere volatilitatea ridicată a pieței energiei clasice, unde costurile de tranzacționare au o creștere accelerată, panourile fotovoltaice ne oferă stabilitate și predictibilitate. Am ales să susținem integral investiția din resurse proprii și estimăm că va fi amortizată în maximum cinci ani”, susține Laura Țeposu.

Pentru 2023, grupul are în vedere investiții în platforma de e-commerce, unde plănuiește să adauge instrumente noi pentru îmbunătățirea experienței utilizatorilor și să majoreze gama și numărul de produse. De asemenea, dacă economia va da semne de stabilizare, Libris ia în calcul pentru 2024 o serie de investiții logistice pentru creșterea capacității de livrare prin extinderea depozitului și automatizări.

Întorcându-ne însă la materia primă a pieței discutate, cele mai cumpărate cărți de anul trecut –  după cele pentru copii – au fost cele din categoria „beletristică”. Cărțile de dezvoltare personală sau cele din categoria „științe umaniste” ocupă locul trei la nivel național, singura excepția fiind județul Covasna, unde poziția a treia este din categoria „spiritualitate/ezoterism”, potrivit datelor Libris.

De altfel, segmentul de dezvoltare personală a câștigat tot mai multă popularitate în ultimii ani, mai ales în perioada pandemiei de COVID-19, când șocurile emoționale, deși erau la ordinea zilei, trebuiau asimilate și înțelese la nivel individual. Mai exact, de ce s-au orientat cititorii către respectivul gen de lectură?

„Oamenii au devenit ceva mai reflexivi, încearcă să înțeleagă mai bine cine sunt și cum se raportează la lumea aceasta dominată de incertitudine. Cărțile nu oferă răspunsuri, dar fiecare carte citită ne aduce mai aproape de înțelegerea unui anumit aspect, de răspunsurile pe care le căutăm fiecare dintre noi.”

În plus, CEO-ul Libris susține că, pe măsură ce își asigură nevoile de bază, oamenii devin mai atenți la alte tipuri de nevoi, precum cele emoționale, intelectuale și spirituale. Însă putem nota în acest sens și trendurile setate peste ocean, în Statele Unite, cât și cele din vestul Europei, care continuă să dea tonul în materie de lectură inclusiv în România.

„Îmi aduc aminte că, imediat după debutul pandemiei, în 2020, au explodat vânzările volumelor «Dragostea în vremea holerei» a lui Marquez și «Ciuma» de Camus. Oamenii au vrut să înțeleagă cu ce se confruntă. Și, mai departe, au început să privească spre interior și de aici interesul pentru cărțile de dezvoltare personală”, susține Laura Țeposu.

Pe raftul de beletristică, 22% din cărțile vândute sunt semnate de autori români, acestea generând la rândul lor 17% din vânzările totale ale segmentului de piață. Alte categorii la care scriitorii români se află în topul vânzărilor sunt cărțile pentru copii, spiritualitate și științe umaniste.

Laura Țeposu are pregătire de expert contabil ce i-a permis să pună bazele unei firme de contabilitate care i-a marcat startul parcursului antreprenorial în urmă cu 17 ani. În 2009, a luat hotărârea de a crește piața locală de carte prin aducerea vânzărilor în mediul online, în vreme ce eforturile de acest gen erau încă la început în România.

„Lucrez în Libris de peste 25 de ani. Am început ca librar în librăria Libris Ștefan Octavian Iosif din Brașov a unchilor mei încă din timpul facultății, iar în 2009 am hotărât împreună să ducem cărțile în online și am lansat libris.ro”, spune reprezentanta lanțului de librării, argumentând că „pasiunea pentru lectură se dovedește până în prezent un element important în rețeta succesului pentru orice antreprenor”.   ■