Cine le poate salva pe victimele dictaturii băsiste
Odată cu ancheta DNA vizându-l pe președintele CJ Mehedinți, Adrian Duicu, brațul instituțiilor justiției etichetate de PSD drept "băsiste" s-a apropiat cel mai mult (până acum) de premierul Victor Ponta, la propriu și la figurat, având în vedere acuzațiile că Duicu ar fi făcut trafic de influență chiar din biroul prim-ministrului.
Coroborată cu înmulțirea în ritm tot mai rapid a numelor de “baroni locali” pesediști pe lista celor anchetați de DNA, culminând cu intangibilii (până acum) Nicușor Constantinescu și Radu Mazăre de la Constanța, această ofensivă a atras din partea opoziției comentarii despre sensul postării lui Ponta de pe Facebook privind o eventuală “retragere” a sa după alegerile din toamnă, dacă partidul nu l-ar mai susține fiindcă nu e în stare să-i protejeze pe fruntașii PSD de procese (iar aici ne aducem aminte că nu mai departe de noiembrie trecut, când PNL se simțea ținta prioritară a ofensivei DNA și ANI, însuși Crin Antonescu reproșa cu năduf colegilor de atunci de coaliție că USL “n-a mai existat după alegeri în privința raportării la justiție”).
Premierul, în schimb, a reacționat cu bravada-i caracteristică, respectiv cu laude la adresa activității lui Mazăre și în general a fruntașilor PSD din administrația locală, dar și cu comparații deplasate între valul de anchete de acum și intenția din 2012 a procurorilor de a-i ancheta pe participanții la referendumul de demitere a președintelui ori chiar cu intenția regimului Ceaușescu de a-i împușca pe toți revoluționarii din decembrie 1989.
Într-un fel, Ponta nu are de ales, pentru că această bravadă e singura cale de a încerca să convingă electoratul că PSD, un partid de eroi martiri, va reuși să reziste asaltului “dictaturii băsiste”. Sociologul Vasile Dâncu chiar avansase ideea că rezultatul involuntar al campaniei DNA este creșterea în sondaje a PSD la scorul fără precedent de 42%; pentru imaginea USD și a potențialului candidat la prezidențiale Victor Ponta, ipoteza lui Dâncu e o exemplificare perfectă a zicalei italienești “si non è vero, è ben trovato”.
În ce privește partea cealaltă a baricadei politice, promisiunea deja legendară din 2012 a USL, că fruntașii “guvernării băsiste” (respectiv ai PDL, unii dintre ei actualmente PMP) vor fi vânați de Corpul de control al premierului și aduși în fața justiției pentru ce au făcut în guvernările Boc-Ungureanu nu s-a materializat nici în ziua de azi, nemaivorbind de exaltările dinainte de alegerile din 2012, cu voci din PC, PNL și PSD care reclamau chiar desființarea DNA și a ANI. Ultima încercare de acest fel, care vizează însuși familia Băsescu, i-a dat ocazia președintelui, participant la ședința de bilanț a Ministerului Afacerilor Interne din această săptămână, să ceară public ca faimosul dosar al restituirilor și al achizițiilor de terenuri agricole de la Nana, în care a fost implicată Ioana Băsescu, să fie supus cercetării procurorilor, “și dacă este încălcare de lege, să răspundă inclusiv președintele României”.
Deocamdată însă, deși Guvernul a anunțat că va sesiza Parchetul în acest caz, anunțul se întemeiază pe un raport al Corpului de control al premierului și nu pe concluziile comisiei parlamentare care a promis că își va redacta propriul raport. La 1 aprilie, Camera și Senatul au prelungit termenul de activitate a comisiei cu încă 60 de zile, iar președintele acesteia, Mihai Fifor, a justificat întârzierea cu acuzația, fără adresant clar, că “s-a încercat blocarea activității comisiei”.