Cine este ”baronul pădurilor” din România. El controlează firma fondată de familia sa în urmă cu 400 de ani și are o avere de peste 1,15 mld. euro

Compania lui Gerald Schweighofer, cu afaceri pe piața locală de 1,9 miliarde de lei în 2016, potrivit ultimelor date furnizate de Ministerul de Finanțe, este în mijlocul unui scandal după ce Procurorii DIICOT și polițiștii au făcut percheziții, la sfârșitul lunii mai, la fabricile din Rădăuți și Sebeș ale firmei Schweighofer Holzindustrie, cercetând mai mulți directori. Procurorii au efectuat perchezițiile în cadrul unui dosar privind comerțul ilegal cu lemne, prejudiciul fiind estimat la 25 milioane de euro.

Proprietar al Palatelor Herberstein și Carl Ludwig, austriacul Gerald Schweighofer era cunoscut în România în special drept „baronul pădurilor”. El controlează grupul austriac Holzindustrie Schweighofer, considerat cel mai mare producător de cherestea din România și chiar unul dintre cei mai mari din lume.

Familia Schweighofer a pus bazele grupului în urmă cu mai bine de 400 de ani, însă businessul a luat amploare abia după ce a fost preluat de părinții lui Gerald, Franz și Maria, în 1956. Ei sunt cei care au început strategia de expansiune; între primii pași: preluarea, în anii ’50, a unei fabrici de cherestea de la o altă familie de austrieci, familia Brand.

Potrivit celor mai recente informații publicate de presa din Austria, publicația Advantage Austria estima averea lui Gerald Schweighofer la 1,15 miliarde de euro în 2014. În România, grupul Holzindustrie Schweighofer avea pe piața locală, la sfârșitul anului 2016, o cifră de afaceri netă de 1,9 miliarde lei (aproximativ 420 milioane euro), la care a obținut un profit de 193,7 milioane lei (aproximativ 43 mil. euro) cu 2.170 de angajați, potrivit datelor de la Ministerul de Finanțe.

În 1975, Gerald a luat afacerea familiei în propriile mâini și a continuat politica de expansiune începută de părinții săi. Astfel, în 1977, el a deschis o linie de profilare a bușteanului de mici diametre, unică în lume la acea vreme. Șapte ani mai târziu, el a inaugurat cea mai mare fabrică de cherestea din Europa acelor ani, în Ybbs an der Donau, Austria.

Dezvoltarea a continuat, iar în 1991 grupul Holzindustrie Schweighofer a preluat și extins fabrica de cherestea din Sollenau, în încercarea de a ajunge liderul mondial în această industrie. Cinci ani mai târziu, industriașul prelua cea mai mare fabrică de cherestea din Republica Cehă, în localitatea Zdirec.

Deja în 1997 grupul austriac avea șase fabrici de cherestea, după ce le-a preluat pe cele din Bad St. Leonhard (Austria) și Plana (Republica Cehă), iar capacitatea anuală de debitare depășea 3 milioane de metri cubi. 1977 și 1998 au reprezentat o perioadă de cotitură în dezvoltarea companiei lui Gerald Schweighofer; în acest interval a fost construită fabrica de grinzi lamelare Lamco în cooperare cu japonezii de la Meiken; tot atunci a fost înființată și Schweighofer Privatstiftung (Fundația Privată Schweighofer).

Într-o piață din ce în ce mai puternică și mai concurențială, într-o lume din ce în ce mai liberă în care regimurile totalitariste picau pe capete de la an la an și lăsau piețe noi deschise, Gerald Schweighofer a făcut alegerea care a schimbat direcția de dezvoltare a grupului: în 1998, Holzindustrie Schweighofer fuzionează cu Enso Timber și creează ceea ce era pe atunci a treia cea mai mare companie de prelucrare a cherestelei din lume.

Însă, în 2001, în contextul în care antreprenorul începe să se confrunte cu legislațiile statului austriac în continuă schimbare, alege să vândă, prin Schweighofer Privatstiftung, participația către asociatul majoritar Stora Enso și, totodată, toate fabricile de cherestea din Austria și Republica Cehă. Website-ul companiei marchează „2003 – Un nou început în România”; intrarea companiei pe piața locală s-a făcut prin intermediul fabricii de cherestea de la Sebeș.

În 2007, industriașul a deschis pe plan local un hotel de patru stele, în Rădăuți: The Gerald’s. În 2008, activitățile grupului pe plan local se extind prin punerea în funcțiune a celei de-a doua fabrici de cherestea, în Rădăuți, în apropierea noului hotel.

Politica de expansiune, care a fost condusă în secolul XX la nivel european, a fost aplicată acum de Schweighofer la nivelul pieței locale. În 2009, acesta a preluat unitatea de producție Swedwood din Siret, situată la 12 kilometri de fabrica din Rădăuți. După ce s-a investit în modernizarea și extinderea acestei fabrici, ea a servit pentru producția de panouri din lemn masiv.

În 2010, când România, Europa și lumea întreagă se confruntau cu criza economică globală, austriacul continua să cumpere și să se extindă, de pildă preluat Finnforest BACO. Holzindustrie Schweighofer BACO produce panel și panel cu film în fosta fabrică Finnforest din Comănești, iar în 2011 preia grupul M-real Hallein GmbH din Austria. Întreprinderea, care și-a continuat activitatea sub numele Schweighofer Fiber GmbH, i-a oferit lui Schweighofer o intrare pe piața producerii de celuloză de înaltă calitate și a energiei din surse regenerabile. După o analiză a pieței, această fabrică se îndepărtează de producția de celuloză pentru hârtie și se reorientează spre cea de vâscoză.

În 2014 Schweighofer decide să extindă fabrica din Comănești și o transformă în cea mai mare fabrică de panel din lume ce activează într-o singură locație. Modernizarea devine un trend, iar în 2015 este necesară punerea în funcțiune a unei noi instalații pentru grinzi lamelare în fabrica din Rădăuți. Aici se realizează produsele pentru piața japoneză, unde compania sărbătorește o prezență de peste 20 de ani. În 2015, austriacul pune în funcțiune ceea ce compania susține a fi „a cincea fabrică de cherestea cu prelucrare avansată din România a grupului”, de data aceasta inaugurată în localitatea Reci. În acest moment, deja totalul investițiilor austriacului în România se ridică la aproape 800 milioane euro.

Austriacul s-a confruntat în România cu furia opiniei publice după ce a fost acuzat, în urmă cu trei ani, că achiziționează lemn tăiat ilegal din pădurile țării. Pe 17 februarie 2017, FSC (Forest Steward Council) a retras afilierea companiei din cauza implicării acesteia în achiziționarea și comercializarea lemnului recoltat ilegal din România, acest lucru având un impact negativ asupra zonelor naturale protejate ale țării.

În luna iulie a anului trecut, retailerul Leroy Merlin a anunțat că a exclus din lanțul său de aprovizionare 25 de furnizori printre care și producătorul austriac, deoarece nu avea certificare de la FSC. Anterior, și alte lanțuri de bricoaj precum Hornbach sau Brico Dépôt România anunțaseră că au redus sau sistat aprovizionarea cu produse din lemn provenind de la Holzindustrie Schweighofer.

În încercarea de a îndepărta aceste acuzații, compania austriacului a prezentat un plan de acțiune pentru o industrie durabilă. Acesta vizează un sistem de urmărire prin GPS numit Timflow. Astfel, Holzindustrie Schweighofer înregistrează traseul camioanelor care livrează masă lemnoasă către fabricile de cherestea. Aceste date, împreună cu fotografiile camioanelor încărcate, sunt făcute publice pe www.timflow.com. Holzindustrie Schweighofer dorește să demonstreze prin aceste date că nu primește lemn de origine ilegală și respectă, de asemenea, angajamentul său voluntar de a nu accepta lemn din parcurile naționale.

La sfârșitul lunii martie 2018, austriacul anunța că vinde cele 14.283 de hectare de păduri pe care le deține în România companiei suedeze Green Gold Asset Management AB/KB, într-o tranzacție estimată la 90 milioane euro. Pădurile care au intrat în portofoliul Green Gold sunt localizate în județele Hunedoara, Gorj, Vrancea, Prahova, Buzău, Neamț și Suceava, unde prețul mediu al unui hectar de pădure variază între 4.000 și 7.000 de euro. Astfel, la o medie de 6.000 de euro pe hectar și 15.000 de hectare preluate, acordul ar putea ajunge la 90 de milioane de euro, potrivit estimărilor.

Lemnul nu este singura pasiune a lui Gerald Schweighofer. Acesta are o afinitate pentru imobiliare, în special pentru cele de lux. Drept dovadă, el și-a achiziționat două palate: palatul Herverstein, construit în 1986, pe care a plătit peste 35 milioane de euro, și palatul Carl Ludwig, a cărui valoare nu este publică. Printre ultimele proiecte imobiliare ale industriașului se numără proiectul Oberfeld. El intenționează să investească peste 50 milioane euro pentru a transforma cazarma Oberfeld din Dachstein într-un hotel de lux, potrivit publicației germane Trend.