Home Actualitate Cine conduce cu adevărat economia? Guver...
Actualitate

Cine conduce cu adevărat economia? Guvernele împing băncile centrale în corzi, în vreme ce datoriile record rescriu regulile jocului financiar global

Marile economii ale lumii intră într-o perioadă periculoasă de „dominație fiscală”, avertizează investitorii. Conceptul descrie situația în care băncile centrale sunt constrânse să mențină dobânzile artificial scăzute pentru a atenua costurile uriașe ale datoriilor guvernamentale, informează Financial Times. Cel mai…

Cine conduce cu adevărat economia? Guvernele împing băncile centrale în corzi, în vreme ce datoriile record rescriu regulile jocului financiar global
Cine conduce cu adevărat economia? Guvernele împing băncile centrale în corzi, în vreme ce datoriile record rescriu regulile jocului financiar global · Foto: Business Magazin

Marile economii ale lumii intră într-o perioadă periculoasă de „dominație fiscală”, avertizează investitorii. Conceptul descrie situația în care băncile centrale sunt constrânse să mențină dobânzile artificial scăzute pentru a atenua costurile uriașe ale datoriilor guvernamentale, informează Financial Times.

Cel mai vizibil caz este cel al Statelor Unite, unde președintele Donald Trump presează public Rezerva Federală să reducă drastic dobânzile, în încercarea de a economisi miliarde de dolari din plățile aferente datoriei.

Dar problema nu se limitează la Washington. Marea Britanie și Japonia se confruntă cu provocări similare: niveluri record ale datoriei și costuri de împrumut tot mai ridicate, care forțează băncile centrale să amâne sau să tempereze planurile de restrângere a bilanțurilor.

„Combinarea datoriilor uriașe cu creșterea costurilor de finanțare creează un stimulent politic imens pentru guvernele din întreaga lume să preseze băncile centrale să reducă dobânzile”, avertizează Kenneth Rogoff, profesor la Harvard și fost economist-șef al FMI.

Deși SUA se remarcă prin confruntarea deschisă dintre administrația prezidențială și Fed, aceeași tendință se simte și în alte țări, unde piețele pun presiune pe băncile centrale să intervină pentru a calma creșterea randamentelor obligațiunilor. „Am intrat într-o nouă eră a dominației fiscale”, a adăugat Rogoff.

În prezent, discrepanța dintre dobânzile pe termen scurt – controlate în mare parte de politica monetară – și cele pe termen lung, influențate de piețe, reflectă îngrijorarea că băncile centrale vor menține o politică prea relaxată pentru a controla inflația.

În SUA, diferența dintre randamentele titlurilor de stat pe 2 ani și cele pe 30 de ani este la unul dintre cele mai mari niveluri de după începutul lui 2022. Randamentele pe termen scurt scad, pe fondul așteptărilor de reduceri de dobândă, în timp ce cele pe termen lung continuă să urce.

Situația este și mai dramatică în Marea Britanie, unde randamentul obligațiunilor guvernamentale pe 30 de ani a urcat la 5,6%, cel mai ridicat nivel din ultimii 25 de ani, față de aproximativ 4,9% în cazul titlurilor americane echivalente.

Datele recente privind inflația din SUA au alimentat din nou atacurile președintelui Trump la adresa șefului Fed, Jay Powell. Reacția piețelor a fost paradoxală: randamentele pe doi ani au scăzut ușor, pe fondul speculațiilor privind tăierile de dobândă, dar randamentele pe 30 de ani au crescut, semnalând neîncrederea investitorilor în stabilitatea politicii monetare.

Conţinut Business Magazin
Citeşte fără limită restul articolelor cu plată
Abonează-te — 9,90 € / lună