Cine câștigă și cine pierde în cursa pentru miliardele de euro pentru fonduri regionale?

Regiunile de dezvoltare ale României au, pe lângă celelalte fonduri europene, 11 miliarde de euro pentru dezvoltare, la dispoziție până în 2030. Cursa este abia la început, pentru că programele au fost aprobate de Comisia Europeană în 2022, iar 2023 este anul lansărilor apelurilor de proiecte. Din cele 11 miliarde de euro, cel puțin un sfert vor merge, într-o formă sau alta, către mediul privat. Cine câștigă și cine pierde în cursa pentru miliardele de euro pentru fonduri regionale?

Programele regionale pentru exercițiul financiar multianual 2021-2027 au fost aprobate în 2022 și, începând cu acest an, contractele pentru investiții regionale urmează să se semneze începând cu acest an. Data limită este 2030, pentru că pentru fondurile europene există o perioadă de grație de trei ani la finalul perioadei de programare pentru absorbirea banilor europeni. „În acest an vor începe toate programele regionale să lanseze ghiduri de finanțare. Va fi cel mai bun an din punctul de vedere al finanțărilor pentru IMM-uri”, povestește Sorin Maxim, directorul general al Agenției de Dezvoltare Regională (ADR) Vest și președintele Asociației Agențiilor de Dezvoltare din România (ROREG). Una dintre cele mai importante noutăți din acest program de finanțare multianual este descentralizarea fondurilor europene regionale, de la „centru”, către regiunile de dezvoltare.

Astfel, dacă în anii anteriori alocarea fondurilor se făcea prin Ministerul Fondurilor Europene sau prin Ministerul Dezvoltării, acum aceste fonduri vor fi alocate prin agențiile de dezvoltare, cunoscute ca ADR-uri. Este o noutate binevenită, sunt de părere beneficiarii de fonduri europene regionale, fie că este vorba de autorități locale, fie că este vorba de oamenii de afaceri din regiuni.

În primul rând, este vorba de o cunoaștere mai profundă a nevoilor locale. De asemenea, completează Sorin Maxim, este vorba și de timpul de reacție, de la publicarea ghidurilor de finanțare, la lansarea apelurilor de finanțare și semnarea contractelor. „Cea mai importantă modificare pentru beneficiar este timpul de reacție, din momentul în care depune proiectele. Vrem ca în cel mult 45 de zile din  momentul în care depun proiectele să avem deja încheiată partea de evaluare și cu soluția de contractare. În al doilea rând, modul de evaluare este simplificat și ține cont de capacitatea antreprenorului de a implementa aceste proiecte.”

Cele mai mari fonduri pentru dezvoltare regională sunt în zona Moldovei, adică zona de dezvoltare Nord-Est, care cuprinde regiune istorică Moldova din actualul teritoriu al României, mai puțin județele Vrancea și Galați. „Regiunea de nord-est beneficiază de un program de 1,75 miliarde de euro, cel mai mare buget, pentru că este cea mai mare și săracă.  25% merg obligatoriu către mediul privat, pe competitivitate, inovare, cercetare”, spune Vasile Asandei, directorul general al ADR Nord-Est. El adaugă: „Obiectivul ADR Nord-Est este să scurteze timpul în momentul în care se depune cererea și momentul în care află că s-a aprobat sau respins proiectul”. Declarațiile au fost făcute într-una din seria de conferințe regionale organizate de Ziarul Financiar, în parteneriat cu ROREG și BCR, „De la idee la business inteligent, cu finanțări europene.”

Regiunea Centru, cu vârfurile de lance Brașov și Sibiu, are o alocare de 1,3 mld. de euro. Este una dintre cele mai mici alocări, dar e firesc, având în vedere că este una dintre cel mai dezvoltate regiuni din România, alături de București-Ilfov, Vest și zona Clujului. De asemenea, o altă noutate este că, începând cu acest cadru multianual, partea de cofinanțare din fonduri proprii se face în funcție de județele din regiune, și nu în funcție de regiuni, cum a fost în perioada de programare 2014-2020, a cărei extensie se încheie anul acesta. „Pe toate ghidurile vrem să avem o deschidere, în loc de 15 zile în care ghidul trebuie să stea în consultare,  noi îl lăsăm o lună sau două, vin reacțiile în perioada asta. Ghidurile nu sunt încă în dezbatere publică, se lucrează la ele, vom merge pe calendar. (…) În fiecare județ vom merge să discutăm cu antreprenori, cei din infrastructura de afaceri, să luăm semnalele care există, începem caravana. Banii își produc efectul dacă sunt consumați”, spune Simion Crețu, directorul general al ADR Centru.

Din cele circa 100 de miliarde de euro bani europeni, care ar putea să intre în România prin diverse programe europene, de la fondurile europene clasice, la Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) sau Fondul de Modernizare, peste 10% vor fi prin programele regionale. Prin programele regionale se finanțează nevoile locale, iar infrastructura mare, cum ar fi autostrăzile sau conexiunile feroviare, este realizată prin alte programe europene. Pentru Moldova, regiune izolată de marile piețe de desfacere, o conexiune prin autostradă cu vestul Europei și Bucureștiul ar însemna o rampă de lansare economică. Până atunci însă, mai spune Asandei, oportunitățile locale trebuie valorificate. „Nu suntem prea verzi în materie de dezvoltare și tocmai asta este provocarea noastră. Avem nevoie de autostradă și o așteptăm, de alte conexiuni rutiere și feroviare, regiunea noastră este una din cele mai izolate din Europa. Așteptăm să vină autostrada sau începem să facem ceea ce depinde de noi? Am pornit cu motivația că dorim ca regiunea asta să devină o regiune în care oamenii să investească, să rămână sau să se întoarcă. Avem și resurse.”  

„Cea mai importantă modificare pentru beneficiar este timpul de reacție, din momentul în care depune proiectele. Vrem ca în cel mult 45 de zile din  momentul în care depun proiectele să avem deja încheiată partea de evaluare și cu soluția de contractare.”

Sorin Maxim, directorul general ADR Vest și președintele ROREG

„Pe toate ghidurile vrem să avem o deschidere, în loc de 15 zile în care ghidul trebuie să stea în consultare,  noi îl lăsăm o lună sau două, vin reacțiile în perioada asta. Ghidurile nu sunt încă în dezbatere publică, se lucrează la ele, vom merge pe calendar.”

Simion Crețu, directorul general ADR Centru

„Obiectivul ADR Nord-Est este să scurteze timpul în momentul în care se depune cererea și momentul în care află că s-a aprobat sau respins proiectul.”

Vasile Asandei, directorul general ADR Nord-Est