Cine câștigă și cine pierde din interzicerea fumatului

Un sfert dintre adulții din România se declară fumători, iar patru din zece au încercat să renunțe la acest obicei în ultimul an. Intrarea în vigoare a legii care interzice fumatul în spațiile publice, din 16 martie, va face ca acest viciu să devină unul prohibitiv. Ce înseamnă acest lucru pentru producătorii de tutun, unii dintre cei mai importanți contributori la bugetul de stat? Experții de la KeysFin au analizat situația din această industrie, iar rezultatele financiare sunt pe măsura restricțiilor dure impuse de autorități, se arată în studiul KeysFin

Datele raportate la Registrul Comerțului și Ministerul Finanțelor arată că cifra de afaceri a producătorilor de tutun din România a scăzut la jumătate în ultimii patru ani, de la 2,26 miliarde de lei în 2010 la 949 milioane de lei, în 2014.

Interesant este că profitabilitatea sectorului a urmat un trend total diferit. Dacă în 2010, cele 15 companii întregistrate în România cu codul CAEN 1200 raportau un profit de 31,4 milioane lei, în 2014, cele 17 firme care au raportat date financiare anunțau un nivel de profitabilitate de 48,8 milioane lei.
“După un record negativ de profitabilitate, de 24,8 milioane de lei în 2011, firmele producătoare de tutun au înțeles că este timpul să ia măsuri de restructurare, iar efectele acestora s-au văzut în anii următori. Industria tutunului a urmat trendul crizei economice, reușind să își mențină marja de câștig, în ciuda prăbușirii cifrei de afaceri”, au explicat analiștii de la KeysFin.
Industria tutunului este, în prezent, al doilea mare contribuabil la bugetul de stat al României, după companiile din sectorul petrolier. În 2014, industria tutunului, care include și firmele care comercializează țigarete, a virat la buget circa 2,7 miliarde euro, însemnând accize, TVA, taxe și contribuții. Suma reprezintă 1,75% din PIB și 12,5% din totalul veniturilor bugetare, potrivit reprezentanților producătorilor de tutun.

Interdicția totală privind consumul de țigări în spațiile publice va face ca industria să caute soluții alternative, pentru a evita falimentul.

“Consumul domestic nu va fi de ajuns pentru a acoperi impactul noilor interdicții, astfel că, în prima fază, estimăm o creștere semnificativă a prețurilor țigărilor. Pe de altă parte, asistăm deja la o reorientare a producătorilor și comercianților către soluții alternative, precum vânzarea de țigări electronice și alte tipuri de dispozitive. Nu este exclus, în contextul măsurilor prohibitive care vor intra în vigoare în martie, să asistăm la o regândire a promovării consumului de țigări prin dezvoltarea unor spații de fumat alternative, în aer liber, care să respecte legislația în vigoare”, spun aceștia.

Analiza realizată de KeysFin arată că cele mai importante firme din industria tutunului din România sunt JTI International Manufacturing SA, British American Tobacco, Philip Morris România SRL, China Tobacco International si Rom Ital SRL. Împreună, acestea au realizat în 2014, o cifră de afaceri totală de 947,5 milioane de lei.

Cel mai important jucător este JTI International Manufacturing SA, cu afaceri de 545,2 milioane de lei și 260 de salariați, urmat de British American Tobacco cu 179,1 milioane lei și 560 de angajați și Philip Morris România SRL cu 165,9 milioane lei.

Industria tutunului, privind-o exclusiv din prisma datelor financiare oficiale, a angajat în 2014 aproape 1600 de angajați.

“Există încă un comerț important de țigări de contrabandă, aduse din țările din jur, dar și un consum de țigări nefiscalizate, a cărui valoare este de peste 20 % din piață. Potrivit unui studiu independent Novel Research, una din șase țigarete vândută în România este de contrabandă. De menționat că datele studiului se bazează strict pe informații de la consumatori”, spun experții.
img

Datele statistice arată că, dintr-un pachet de 20 de țigări vândut legal, 12 țigarete reprezintă echivalentul accizelor, 4 țigarete – TVA –ul, iar restul, profitul producătorului și al comerciantului. Astfel, din prețul final plătit de un fumător pentru un pachet de țigarete comercializat legal, 80% reprezintă bani care intră la bugetul de stat.
“Intrarea în vigoare a legii fumatului va influența, astfel, și încasările la bugetul de stat. Pe de altă parte, restricțiile își vor regăsi efectele pozitive, pe termen mediu și lung, în starea de sănătate a populației. Iar acest lucru va duce la o scădere a cheltuielilor medicale generate de efectele consumului de tutun”, afirmă cei de la KeysFin.

Potrivit unui studiu derulat de Institutul Român pentru Evaluare și Strategie – IRES, doar un procent de 30% dintre respondenții care ies în localuri minim o dată pe an afirmă că legea anti fumat le va influența comportamentul. Marea majoritate, 69%, declară că obiceiurile lor nu vor fi influențate de legea anti-fumat.