Cine câștigă când fermierii români pierd? Recolta de prune este cu cel puțin 20% mai mică. „Importăm și prune și magiun“

♦ Înghețul târziu a lovit România în 2025 și i-a lăsat pe fermieri cu o recoltă de prune cu cel puțin 20% mai mică și fără despăgubiri ♦ Republica Moldova, după ce și-a dublat exporturile către România în doar doi ani, câștigă piață.

România se așteaptă la o recoltă de pru­ne cu cel puțin 20% mai mică în 2025, din cauza înghețului târziu, estimată la 500.000 de tone. Însă fermierii afectați nu sunt incluși pe lista despăgubirilor aprobate de Comisia Europeană. Mai mult, în acest context dificil, Republica Moldova își întărește poziția pe piața locală, după ce exporturile de prune și corcodușe către România s-au dublat în ultimii doi ani, de la 5,5 milioane de euro în 2022 la 9 milioane de euro în 2024, iar tendința se menține și vecinii ne tri­mit acum inclusiv produse procesate precum dulcea­ță, spun procesatorii din piața locală.

„A fost un an rău pentru fructe. În zona noastră e clar și reiese acest lucru din discuțiile pe care le-am avut cu alți fermieri. Am fost și în Harghita weekendul trecut și oamenii de acolo cumpărau prune din Buzău și de pe lângă Craiova, pentru că nu aveau deloc pentru procesat. În Argeș, la noi, toată zona este afectată“, spune Irina Mărășoiu, care produce alături de familia sa țuică de prune, dar și de alte fructe, sub brandul Pater, în comuna Bogați, județul Argeș, cu cea mai mare producție de prune din țară până acum.

Producătorii Pater au propriile livezi, dar cumpără și de la alți producători fructe atunci când nu-și acoperă necesarul, cum se întâmplă în acest an. Însă, Irina Mărășoiu menționează că puținele fructe disponibile sunt scumpe, mai ales atunci când vorbim de producție pentru piață, adică pentru realizarea de produse distilate, nu doar pentru consum propriu, iar ei sunt nevoiți să cumpere, deoarece își permit să aibă „o gaură în producție“, pentru că vând atât în retail, cât și în HoReCa și la export.

Pe de altă parte, Aurel Onigaș, proprietarul com­paniei Pombis din Bistrița-Năsăud, care are aproape 48 de hectare de livezi cu pruni, în sisteme intensiv și superintensiv, anul acesta, din cauza înghețului târziu spune că a rămas cu 80% din producție, dar, în com­pa­rație cu merele, unde mai are jumătate din recolta dintr-un an normal, și cireșe, unde a rămas cu mai puțin de 10%, la prune e cel mai bine.

Totuși, costul recoltării unui kilogram de fructe este de aproximativ 1 leu, ceea ce, spune antreprenorul, este enorm raportat la prețul de vânzare, care a crescut, dar nu în același ritm.

De asemenea, Bogdan Silinescu, CEO al Fermei Cenad din Timiș și membru al Asociației Fruleg-Ro, a spus că, deși producția de prune este mai mică în 2025, fructele există încă, spre deosebire de alte culturi afectate complet de îngheț. Totuși, acestea sunt afectate calitativ și nu sunt eligibile pentru despăgubirile anunțate recent de Comisia Europeană.

Fermierii români ar urma să primească despăgubiri în valoare de 11,5 milioane de euro pentru pierderile cauzate horticultorilor de înghețul târziu din primăvară. Sprijinul face parte dintr-un pachet de urgență de 49,8 milioane de euro, care va fi împărțit între România, Bulgaria, Letonia, Lituania, Ungaria și Polonia. Reprezentanții sectorului spun însă că banii trebuie să ajungă cât mai repede la producători.

România rămâne liderul UE chiar și cu prune mai puține

În 2024, Uniunea Europeană a produs 1,4 milioane de tone de prune, în scădere față de 1,5 milioane de tone în 2023, conform datelor Eurostat. România rămâne lider detașat, deși producția a scăzut și în cazul său la 610.000 de tone de la 645.000 de tone în 2023, având 45% din totalul prunelor din UE. Pe următoarele locuri în clasament se află Franța, Italia și Spania.

În acest an, chiar dacă producția ar fi mai mică cu cel puțin cu 20%, adică de circa 500.000 de tone, România va domina producția de prune la nivel european. Totuși, încă nu reușește să transforme această resursă într-un avantaj comercial.

Importurile cresc, exporturile nu țin pasul

În 2024, România a exportat prune și corcodușe proaspete de doar 2 milioane de euro, în scădere față de 2023, când exporturile au ajuns la aproape 3,5 milioane de euro, cel mai ridicat nivel din ultimul deceniu. Spre comparație, în 2015 exportam numai de 365.000 de euro, semn că progresul se vede, dar nu e suficient.

Pe de altă parte, importăm mult mai mult decât reușim să vindem: numai anul trecut, importurile au fost de 12,2 milioane de euro, ceea ce a generat un deficit comercial de peste 10 milioane de euro. Iar în primul semestru din 2025 deja am adus din afară prune de 2,2 milioane de euro, arată datele Eurostat. Cu alte cuvinte, în timp ce producți românească a lipsit pentru că Ministerul Agriculturii încă nu s-a apucat de construcția depozitelor regionale pentru fructe și legume ca să prelungească viața celor din România, rafturile din magazine s-au umplut în primele luni din an cu fructe de import.

Jucătorii din piață susțin că România a crescut mult importurile de prune din Republica Moldova, atât pentru consum direct, cât și pentru procesare – fie în dulceață, fie în băuturi distilate, precum țuica. Aceste afirmații sunt susținute și de datele oficiale. Astfel, dacă în 2022 România importa prune și corcodușe din Republica Moldova în valoare de 5,5 milioane de euro, în 2024 această sumă a urcat la 9 milioane de euro. De altfel, Republica Moldova rămâne principala sursă de prune importate de România, cu cele mai mari volume înregistrate.

Bibiana Stanciulov, fondatoarea Sonimpex, producătorul brandului Magiun de Topoloveni, spune că procesatorii din România trebuie să își asigure materia primă pentru producție, însă în 2025 prunele sunt insuficiente. Ea a observat că pe unele borcane vândute în retail ca fiind produse în România apare de fapt un materia primă, adică compoziția în sine, este adusă din Republica Moldova sau Ucraina. Această practică creează o concurență puternică pentru producătorii care folosesc prune românești, din cauza diferenței mari de preț.

În plus, susține că chiar și consumatorii cu venituri mai mari aleg fructele mai ieftine, adesea provenite din Bulgaria, Polonia sau Republica Moldova. Drept urmare, prunele și magiunul românesc ajung să fie mai rar cumpărate, iar producătorii locali se confruntă cu dificultăți financiare.

„Întrebarea este: cine face cu adevărat magiun de prune din prune românești și cine importă din Ucraina sau Moldova o pastă care are gust de prune? Magiun cu 0,9% fibre alimentare nu există! La noi, magiunul autentic are în jur de 5–6% fibre“, a precizat ea.

În ceea ce privește exporturile de gemuri, jeleuri, marmelade și piureuri sau paste de fructe, obținute cu sau fără adaos de zahăr sau alți îndulcitori, unde intră și magiunul, România a exportat în 2024 produse în valoare de 6,2 milioane de euro, aproape dublu față de 3,5 milioane de euro în 2023 și 2,4 milioane de euro în 2021și 2022. Pentru comparație, acum zece ani exporturile se ridicau la doar 1 milion de euro, conform datelor Eurostat. Pe de altă parte, România are importuri și în această categorie. În 2024, importurile au fost de 22 milioane de euro, în creștere cu circa 3 milioane de euro, de la 18,8 milioane de euro în 2023.

De altfel, România a început să exporte tot mai mult țuică, băutura tradițională românească, însă rămâne departe de echilibru. În ceea ce privește exportul de băuturi alcoolice cu grad sub 80°, inclusiv țuica, România a exportat în 2024 băuturi în valoare de 20,6 milioane de euro. În 2024 exporturile au fost de 15 milioane de euro, față de 1,1 milioane de euro în urmă cu un deceniu. Pe de altă parte, România importă și băuturi alcoolice din aceste state. Dacă în 2015 importurile se ridicau la 5,6 milioane de euro, la finalul anului 2024 acestea au scăzut la 46 milioane de euro.

În acest context, România continuă să fie lider european la producția de prune chiar și într-un an cu o climă care ne-a făcut probleme, având aproape jumătate din recolta Uniunii Europene, însă această poziție nu se vede în balanța comercială. Magiunul și țuica, două produse tradiționale care ar putea să devină ambasadori ai agriculturii românești, dar rămân marginale pe piețele externe. În schimb, Republica Moldova ocupă rafturile din magazinele românești cu prune de masă, dar și cu dulceață.