Cine a îngenuncheat Carpatair, singurul transportator aerian de linie cu capital privat din România

ÎN IARNA ANULUI 2009, CONDUCEREA CARPATAIR ARĂTA PRESEI DIN ROMÂNIA MODUL CUM  FUNCȚIONEAZĂ CONCEPTUL DE HUB DE LA TIMIȘOARA. Am plecat de la București spre Timișoara, unde, după o escală de jumătate de oră, am decolat înspre aeroportul Marco Polo din Veneția. Pe aeroportul bănățean, Carpatair avea un terminal în care gestiona pasagerii aflați în tranzit și opera săptămânal peste 380 de zboruri către 34 de destinații. Tot acolo, fondatorul Carpatair, Nicolae Petrov, investise alături de ceilalți acționari 50 de milioane de euro în școala de piloți și în fabrica de reparații ale aeronavelor. De la Timișoara se putea zbura către Germania, Italia, Grecia, Moldova, Ucraina și către zece orașe din România.

Cei mai buni ani pentru Carpatair au fost 2007, ultimul când acționarii au făcut profit, și 2008, când s-a înregistrat cea mai mare cifră de afaceri din istoria companiei, de 91 milioane de euro, dar și cel mai mare număr de angajați – 512. Tot atunci, Carpatair transporta anual 600.000 de pasageri. Timișoara devenise al doilea nod aerian din țară ca importanță, după București, cu aproape un milion de pasageri transportați.

În iunie 2013, oficialii Carpatair anunțau renunțarea la conceptul de hub de la Timișoara și păstrarea câtorva zboruri de pe aeroportul unde prezența dominantă aparține acum Wizz Air – „problemele pentru modelul de hub de la Timișoara au început când, la sfârșitul anului 2008, conducerea aeroportului a decis să favorizeze zborurile operatorului Wizz Air, trecând la aplicarea unor politici comerciale discriminatorii„. Concret, compania low-cost din Ungaria, deținută de un fond de investiții american, plătea taxe de patru ori mai mici, argumentul fiind că zboară cu aeronave mai mari decât cele ale Carpatair și deci transportă mai mulți pasageri. Flota Carpatair era formată din aeronave de capacitate mai mică de 100 de locuri – Fokker și SAAB 2000 -, în timp Wizz Air are un singur tip de aeronavă, Airbus A320, de 180 de locuri. „Administrația Aeroportului Internațional Timișoara apreciază pozitiv decizia companiei Carpatair de a-și optimiza strategia comercială”, se arăta într-un document din iunie 2013 al aeroportului din Timișoara, reacție la anunțul Carpatair de a renunța la hub.

DAT FIIND CĂ O SINGURĂ COMPANIE CARE ZBOARĂ LA TIMIȘOARA ARE AERONAVE MAI MARI DE 70 DE TONE, nu pot să explic altfel decât că dă bine politic și electoral să ai un transportator low-cost în regiune. Cei de la aeroport au ținut morțiș să aibă în ogradă Wizz Air, chiar cu prețul de a ne omorî.„ Paula Ardelean, vicepreședintele Carpatair, susține că toate infuziile de capital ale acționarilor din ultimii ani au mers înspre acoperirea pierderilor și către aeroportul din Timișoara, compania reclamând un prejudiciu de 30 de milioane de euro din 2008 până în prezent: „Din 2009 și până în 2013 acționarii elvețieni au efectuat creșteri de capital de 15 milioane euro pentru a susține compania. Apropo, o fi poate ironia sorții, dar suma respectivă este egală cu valoarea sumelor plătite de Carpatair aeroportului Timișoara în acești ani, lucrul cel mai grav fiind că aeroportul folosea aceste sume pentru a subvenționa în mod ilegal un concurent direct al nostru„. Ajungând în al șaselea an în această situație, acționarii elvețieni au hotărât să pună capăt acestui „cerc vicios„, justifică Ardelean decizia din vară de a renunța la hub.

Cauza principală a deciziei acționarilor privind solicitarea protecției de insolvență constă în durata „prea mare„ și tergiversările „prea lungi„ din justiție, dar și în „inacțiunea autorităților, inclusiv a celor de concurență, pentru stoparea comportamentului anticoncurențial al aeroportului”.

Pe lângă investigațiile aflate pe rolul Comisiei Europene din mai 2011 și cea a Consiliului Concurenței din august 2012, încă fără o decizie clară, cele mai avansate sunt două acțiuni în justiție unde Carpatair cere aeroportului Timișoara despăgubiri pentru prejudicii de 10,5 milioane de euro și instanțelor să oblige aeroportul să recupereze de la Wizz Air 4 milioane de euro reprezentând ajutor de stat constatat ca fiind ilegal de tribunalul Timiș.