Cine a conspirat ca să prăbușească forintul

Banca a calificat drept “zvonuri răvoitoare și nefondate” informațiile apărute în presă la 29 ianuarie care susțineau că Ungaria are dificultăți în a-și plăti datoria externă, mai exact nu poate face plăți către cumpărătorii unei emisiuni de obligațiuni ungare pe zece ani, în valoare de aproape 1 mld. euro, care expiră la 12 februarie.

Efectul zvonului a fost de a amplifica deprecierea deja începută a forintului, care a pierdut aproape 2% față de euro, iar până în prezent n-a reușit să recupereze toată deprecierea, apărută în condițiile tendinței generale de ieșire a investitorilor speculativi de pe activele din economiile emergente, odată ce Rezerva Federală a SUA a anunțat că reduce ritmul tiparniței de bani cu care le asigura lichiditate.

Până acum, banca centrală a Turciei a fost silită deja să dubleze dobânzile, în încercarea de a contracara exodul de capital. În schimb, guvernatorul băncii centrale ungare, Gyorgy Matolcsy, a insistat că instituția va continua programul de reducere a dobânzilor (care au ajuns acum la minimul record de 2,85%), început în urmă cu un an și jumătate spre a stimula economia.

Unde Gyorgy Matolcsy și oficialii turci se întâlnesc însă este ideea că țările lor sunt victimele unei conspirații formate din investitorii speculativi internaționali care urmăresc să forțeze o majorare a dobânzilor spre a obține câștig rapid (în cazul Ungariei, la conspirație ar participa și băncile și instituțiile financiare internaționale).

Declarația lui Matolcsy este, ca atare, o încercare de a-i preveni astfel pe speculatori că nu va ceda șantajului, spre deosebire de turcii care au cedat așa de repede. Analiștii băncii germane Commerzbank notează însă că “la ratele actuale ale dobânzilor, Ungaria va ajunge repede o țintă, în condițiile unei volatilități puternice a piețelor”.