Cinci obiecte vestimentare românești care au inspirat sau au fost preluate de moda internațională în ultimul secol

Ia românească

Lăzile de zestre ale bătrânelor din satele românești ascund, pe lângă alte comori, și adevărate vedete ale portului femeiesc care au făcut carieră spectaculoasă în moda internațională: iile. De la designeri celebri, precum Yves Saint Laurent, până la pictori ca Henri Matisse. Ia este, de fapt, o cămașă tradițională românească de sărbătoare, confecționată din pânză albă, bumbac, in sau borangic și împodobită cu mărgele și broderii cusute manual la mâneci și la gât. Se spune că o ie autentică este ușor de recunoscut, deoarece în trecut femeile considerau că perfecțiunea nu îi aparține decât lui Dumnezeu, nu și omului, așa că nu le terminau niciodată. Iile au fost purtate din cele mai vechi timpuri în zilele obișnuite, în care oamenii mergeau la câmp sau îngrijeau animalele, iar în zilele de sărbătoare parcă erau și mai frumoase. Apretate, înflorate și viu colorate sau cu nuanțe discrete, strămoșii noștri purtau iile la nunți, sărbători religioase sau înmormântări cu aceeași mândrie. Probabil de acolo și frumusețea lor.

Fota românească 

Un obiect indispensabil al costumului național românesc de damă este fota – un dreptunghi din mătase, lână sau catifea, brodat în forme geometrice, florale ori cu dungi orizontale sau ornat cu mărgele, care acoperă (de regulă), partea din față și din spate a fustei. Materialul era pe vremuri țesut la război și în funcție de regiunea de proveniență avea diferite modele și denumiri (catrință, zăvelcă, pestelcă ori zadie).

Cojocul românesc

Cojocul românesc este o haină de iarnă tradițională, purtată atât de bărbați cât și de femei. Și pentru că pe vremuri era mai dificil să faci față frigului, obiectul vestimentar era confecționat din piele de oaie, cu blana îndreptată spre interior. Bărbații purtau cojoace simple, iar reprezentantele sexului frumos le purtau decorate cu broderie verticale simetrice sau cu mărgele în partea de jos. În funcție de sezon, cojoacele erau adaptate și se confecționau fie doar din pielea animalului, fie fără mâneci. Cojocul pare să fi fost apreciat de-a lungul timpului și de casa de modă Christian Dior, care a împrumutat unele accente tradiționale românești pentru colecția de primăvară din anul 2017.

Cușma de blană

Cușma sau căciula de blană era purtată în trecut în cele mai geroase zile ale anului. Simplă, confecționată din piele și lână de oaie, aceasta a traversat decenii întregi și s-a modernizat odată cu trecerea timpului. A căpătat accente rusești și designerii au început să o confecționeze și din blană de astrahan, vulpe argintie sau iepure. Cușma de blană a fost o inspirație și pentru casa de modă Prada, care a împrumutat accente tradiționale pentru colecția de toamnă din anul 2017.

Accesoriile maramureșene

„Zgarda scumpă” sau „zgărdanele” erau cele mai apreciate accesorii în rândul femeilor din Maramureș. Cea din urmă era confecționată din mărgele mici, înșirate strâns și formau un colier (de cele mai multe ori floral) lat de un deget. Purtată numai în zilele de sărbătoare sau la evenimente speciale, „zgarda scumpă” era fabricată din mărgele de corali viu colorate. În zilele noastre, această bijuterie cu origine maramureșeană a fost transpusă într-un accesoriu fashion pe care îl poartă aproape orice femeie care vrea să fie la modă – choker-ul.