Cinci mituri despre antreprenoriat

1. Antreprenorii se nasc, nu se fac!
„Nu sunt de acord că antreprenorii se nasc, pentru că un nou-născut nu este un antreprenor. Oamenii învață să devină antreprenori. Întrebarea este cum învață. Dacă învață acest lucru pe cont propriu sau urmând rețeta uriașilor. A învăța este tot ce ți se cere, dar este un drum lung până acolo. Veți face greșeli, dar mai târziu veți face și o mișcare bună. Puteți învăța din cărți, de la parteneri, de la școală sau din alte surse specializate. Să devii antreprenor este ca și cum ți-ai propune să te transformi în muzician și încerci să înveți singur pentru a ajunge acolo.”

2. Un antreprenor este singurul său erou.
„Poveștile necesită întotdeauna un erou, un cavaler, un Superman, care face totul bine, iar aceasta este rădăcina acestui mit. Da, de multe ori există un superconducător al întregii activități, dar această persoană nu este nimic fără echipă. De obicei, start-up-urile nu sunt fondate de o singură persoană, ele sunt fondate de o echipă. Iar echipa este compusă din două persoane, una fiind responsabilă pentru afacere, iar cealaltă pentru aspectul tehnologic al produsului. Foarte des am întâlnit însă echipe mai mari, pentru că îndeplinirea tuturor funcțiilor unei afaceri este vitală pentru succesul ei. Deci reușita nu ține de un lucru făcut de un erou, ci este efortul depus de o echipă. Antreprenorul nu este un erou, eroul este echipa.”

3. Antreprenorul are cel mai mare entuziasm.
„Acesta este un stereotip. În orice echipă, există întotdeuna cineva care spune «nu sunt sigur», «cum putem face acest lucru», «ce se întâmplă dacă facem acest lucru», «ce se întâmplă dacă nu îndeplinim aceste cerințe», «care este prețul acestor lucruri atât de necesare». Acest lucru ține și de rolul unui investitor. El este sceptic și spune «Adu-mi cifrele și am să fiu de acord cu acest lucru dacă întrevăd necesitatea lui». Gândirea logică îi va împiedica pe aceștia să facă lucruri stupide. Entuziasmul și scepticismul sunt importante pentru reușita unei afaceri. Căutați oameni critici, oameni care sunt sceptici, pentru că este mai bine ca acești oameni să fie sceptici la timp, decât să fie sceptică piața mai târziu și să nu vinzi nimic. Nu este ușor, dar este o metodă de protecție. Un antreprenor nu este, de obicei, un specialist în foarte multe domenii. Henry Ford este poate unul dintre cele mai cunoscute exemple, sau Edison. Acest lucru este valabil și pentru multe alte domenii. Antreprenorii nu sunt neapărat persoane cu cunoștințe de specialitate.”

4. Antreprenorii sunt hipsteri și vedete rock.
„Un motiv pentru care această concepție este greșită se leagă de faptul că antreprenoriatul este un loc de muncă greu, pretențios și uneori obositor. Acest loc de muncă nu implică un program de muncă de la  9:00 la 17:00. Nu stai într-un birou, în fața computerului, tastând. Da, un antreprenor are nevoie de socializare, trebuie să viziteze locuri, să discute diverse colaborări, dar nu este o muncă care-i aduce fericire nonstop, pentru că implică și riscuri. Există studii despre cât de fericiți sunt întreprinzătorii. În general, sunt mai fericiți decât nonantreprenorii, deoarece pot decide foarte mult pe cont propriu.” 

5. Antreprenorii sunt mai presus de toate interesați de bani.
„Oricine are nevoie de bani, dar nu aceasta este motivația primordială pentru a deveni un antreprenor. Publicul caracterizează antreprenorul ca pe o persoană lacomă, uneori pur și simplu interesată de bani, dar realitatea este că majoritatea antreprenorilor au nevoie de bani ca oricare altă persoană. Ei știu că bogăția reală este puțin probabilă. Puține afaceri devin unicorni. Este adevărat că singurele modalități de a deveni cu adevărat bogat sunt fie căsătoria cu cineva care are părinții foarte bogați, fie să începi o afacere, dacă ai o idee foarte bună, și apoi să devii bogat. Ca angajat, să devii bogat este foarte puțin probabil. Dar pentru un întreprinzător șansele sunt mai mari.”