Cîmpeanu: Aproximativ 77% dintre elevii care fac religie vor să aibă în continuare acest curs

“Până în 5 martie ora 12:00 au fost introduse în baza de date 1.809.000 cererei din totalul celor 2.359.880 care au religia în oferta educațională, adică aproape 77% din baza de raportare. Este vorba de cereri introduse în evidența computerizată. Probabil mai sunt cereri depuse în școli, dar încă neintroduse în sistemul informațional”, a precizat ministrul Educației.

Dintre cererile completate de copii sau părinții lor (în cazul celor sub 14 ani), au fost introduse în sistemul informatic între 55 și 95 la sută în fiecare județ.

Potrivit ministrului Educației, în învățământul preuniversitar sunt 3.095.000 de elevi, dintre care doar 2.359.880 sunt eligibili pentru studiul religiei, restul fiind cei din grădinițe, școala postliceală, dar și formele de învățământ seral sau fără frecvență.

În formularul de înscriere se solicită directorului unității de învățământ participarea elevului la orele de religie, cu menționarea unuia din cele 18 culte recunoscute conform Legii 489/2006, printre care: Biserica Ortodoxă Română, Biserica Romano-Catolică, Biserica Română Unită cu Roma, Greco-Catolică, Federația Comunităților Evreiești din România, Cultul Musulman, Arhiepiscopia Bisericii Armene, Biserica Reformată din România, Biserica Evanghelică Română, Biserica Creștină Adventistă de Ziua a Șaptea din România și Organizația Religioasă Martorii lui Iehova.

Pentru a fi pusă în practică decizia Curții Constituționale, dar și pentru evaluarea necesarului de personal didactic pentru disciplina Religie în anul școlar 2015-2016, Ministerul Educației și Cercetării Științifice, printr-o adresă din 16 februarie, a cerut tuturor inspectoratelor școlare ca, până pe 6 martie, să informeze elevii majori, respectiv părinții și tutorii legal instituiți pentru elevul minor, referitor la hotărârea CC și la faptul că, dacă doresc să își exercite dreptul constituțional de a beneficia de ora de religie, trebuie să adreseze unității de învățământ o solicitare scrisă.

Curtea Constituțională a decis, în 12 noiembrie 2014, că articolul 18, alineatul 2, teza I din Legea educației naționale privind obligația de a face cerere pentru ca un elev să nu participe la ora de religie este neconstituțional, oficiali ai CC precizând că, urmare a hotărârii, o astfel de solicitare va trebui făcută de cei care vor să studieze disciplina.

CC arăta, în motivarea deciziei, că oferta educațională pentru această disciplină este de natură să afecteze libertatea de conștiință.

Decizia CC devine executorie după 45 de zile de la publicarea în Monitorul Oficial, respectiv în 9 martie.

Consiliul Consultativ al Cultelor din România, întrunit în 28 februarie, a arătat că CC a menținut statutul orei de religie ca disciplină școlară, parte a trunchiului comun, obligatorie pentru școală, și a modificat un singur aspect referitor la procedura de participare a elevului la ora de religie, și anume pe baza unei cereri de înscriere.

Consiliul a solicitat Parlamentului ca atunci când va completa articolul 18, alineatul 2, teza I din Legea educației naționale să prevadă clar că înscrierea sau reînscrierea elevului pentru a frecventa ora de religie, dar și retragerea acestuia se vor face prin cerere scrisă.

Ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, spunea, în 13 februarie, că elevii ar putea face solicitare pentru participarea la ora de religie o singură dată pe ciclu de învățământ – primar, gimnazial și liceal, excepție făcând anul școlar 2015-2016, când își vor exprima opțiunea indiferent de anul de studiu.

Ulterior, ministrul Sorin Cîmpeanu arăta că profesorii de religie care și-ar putea pierde orele ca urmare a refuzului părinților de a-și înscrie copii la această materie “vor căuta dreptatea în justiție”, iar dacă vor avea câștig de cauză, Ministerul Educației va trebui să le achite salariile rămase neplătite.

Ministrul Educației mai spunea că a fost avansată ideea plasării acestei materii la începutul sau la finalul programului, dar că “norma, prin dimensiunea ei, nu va putea fi acoperită doar la început și sfârșit de program”.

“Deși a fost avansată ideea poziționării orelor de religie la începutul sau finalul programului, datorită numărului de ore care alcătuiesc norma unui cadru didactic, acest lucru nu va rezolva decât într-o oarecare măsură problema. Norma, prin dimensiunea ei, nu va putea fi acoperită doar la început și sfârșit de program. Ajută, dar nu rezolvă”, a mai spus Sorin Cîmpeanu.

Potrivit ministrului Educației, în prezent, religia este predată în școli de aproximativ 6.000 de profesori, dintre care 4.200 sunt titulari.

În școlile din România, religia face parte din trunchiul comun și este predată pentru toate cele 18 culte recunoscute.