Christophe Hansen, noul comisar european pentru agricultură: „Avem nevoie de cel puțin 1,5 mld. euro pentru fondul de criză față de 450 mil. euro cât a fost. Deficitul anual de investiții în agricultură este de 62 mld. euro”

Trebuie să producem hrană de calitate și la un nivel competitiv în Uniunea Europeană, iar pentru acest lucru este necesar un buget puternic pentru Politica Agricolă Comună (PAC), a fost mesajul clar transmis de Christophe Hansen, noul comisar european pentru Agricultură, originar din Luxemburg, care l-a succedat pe polonezul Janusz Wojciechowski, la întâlnirile cu fermierii, la Bruxelles, în zilele de 27-29 noiembrie. El a subliniat că este nevoie de cel puțin 1,5 miliarde de euro pentru fondul de criză, mult mai mult decât cei 450 de milioane de euro alocați anterior. În plus, a atras atenția asupra unui deficit anual de investiții în agricultură de 62 de miliarde de euro și consideră că ar trebui stimulate investițiile printr-un mediu predictibil, astfel încât și băncile să acorde finanțări mai rapid.

„Trebuie să producem hrană de calitate în UE la un nivel competitiv, iar pentru asta avem nevoie de un buget PAC puternic, separat și o să lupt pentru asta cu mandatul pe masă. Avem nevoie de cel puțin 1,5 mld. euro pentru fondul de criză față de 450 mil. euro cât a fost. Deficitul anual de investiții în agricultură este de 62 md euro. Este nevoie de predictibilitate ca să se poată investi și băncile să acorde finanțări”, a spus Christophe Hansen, Comisarul european Agricultură și Hrană, potrivit unui comunicat de presă trimis de Alianța pentru Agricultură și Cooperare (AAC), care a fost reprezentată la întâlniri de către Florentin Bercu, director executiv al Uniunii Naționale de Ramură a Cooperativelor din Sectorul Vegetal (UNCSV).

Hansen a adăugat că nu este adeptul ideii unui singur fond pe țară, subliniind că este pentru Politica Agricolă Comună (PAC). El a spus că cadrul financiar multianual depinde în mare măsură de deciziile statelor membre, în special ale celor mari. Totuși, există puține state membre dispuse să contribuie mai mult la bugetul Uniunii Europene.

El a răspuns întrebării lui Florentin Bercu, confirmând sprijinul pentru un buget PAC mai puternic, adaptat la inflație și cu fonduri pentru promovare și tranziție, dar și menținerea structurii în doi piloni (plăți directe și dezvoltare rurală), considerând-o importantă pentru competitivitate și modernizarea agriculturii.

De asemenea, Bercu a întrebat dacă Hansen va menține sprijinul direct pentru toți agricultorii din cadrul PAC, indiferent de dimensiunea și tipul lor de producție, în special sub formă de plăți directe pe suprafață. Totodată, a întrebat dacă sunt prevăzute acțiuni pentru consolidarea cooperativelor și a organizațiilor de producători, pentru a încuraja micii fermieri să se asocieze. Hansen a răspuns că susține toate tipurile de ferme, mici, medii, mari, dar mai ales fermele de familie, și că trebuie sprijinite pentru a deveni competitive. El a spus că e important să salvăm cât mai multe ferme de toate dimensiunile și că vrea să se implice activ în întărirea poziției fermierilor în lanțul alimentar prin forme de asociere.

De exemplu, România a optat pentru alocarea procentului de 3% compensațiilor pentru gestionarea riscurilor și lucrează la operaționalizarea instrumentului în etape, începând cu cea mai mare provocare cu care ne confruntăm, seceta și arșița atmosferică, a spus Bercu. „Ne străduim să punem în aplicare sisteme de gestionare a riscurilor în etape și, prin urmare, contăm pe sprijinul COM pentru a permite flexibilitatea pe care am solicitat-o și care poate fi implementată rapid pentru anul agricol 2024-2025, adică să fie operațională până la jumătatea lunii ianuarie 2025. UE trebuie să revină la garantarea securității și siguranței alimentare a UE, să găsească soluții pentru a restabili veniturile grav afectate ale agricultorilor, crescătorilor de animale și silvicultorilor, fără constrângeri legislative, fără practici comerciale neloiale, cu condiții de producție reciproce, care să le reflecte pe cele ale produselor din țările terțe, pentru a avea o producție UE competitivă și durabilă”, a precizat Florin Bercu.

La rândul său, Hansen a spus că vom fi mai bine pregătiți și mai flexibili pe managementul riscului. „Vom lucra la infrastructura apei, reziliența, captarea și eliberarea apei când este prea multă. Între 2022 și 2023 agricultura a redus cu 2% procentul emisiilor, în timp ce la transporturi au redus doar cu 1%. Putem atinge ținta din 2030. Trebuie să subliniem mai mult eforturile întreprinse, rezultatele pe care le avem și să temperăm constrângerile acolo unde stăm bine”, a spus el.

Noul comisar pentru agricultură a mai spus că vrea să vină cu măsuri concrete pentru reînnoirea generațiilor din agricultură și să convingă copii și tinerii să vină și rămână în agricultură. „Ne confruntăm cu o îmbătrânire demografică și o să creionăm un PAC echilibrat între reglementare, subvenții și condiționalități. Nu putem preveni crizele, dar trebuie să fim pregătiți să luăm măsuri eficiente, în timp real. O să mă străduiesc să nu fie luate măsuri, similare cu cele promovate de Timmermans.”

În prezent, din punctul de vedere al lui Florentin Bercu, cel mai important și urgent subiect abordat a fost acordul MERCOSUR, despre care organizațiile profesionale din toate statele membre au semnalat impactul negativ asupra sectorului agricol european, cerând o opoziție comună. Pentru ca acordul să fie blocat, este necesar ca cel puțin 35% din populația UE să fie reprezentată de statele care își exprimă opoziția. În acest context, România joacă un rol important și guvernul României, prin premierul Marcel Ciolacu, trebuie să ia o decizie în următoarele zile, având în vedere efectele dăunătoare ale acordului asupra agriculturii autohtone și comunitare. 

Totodată, România trebuie să decidă dacă acceptă sau nu interzicerea produselor de protecție a plantelor, cu excepția celor dovedite științific ca fiind dăunătoare. „Foarte important este ca la calcularea și acordarea plăților directe din viitoarea programare să fie utilizate datele cât mai recente pe suprafață ca dată de referință, din cauza cărora România pierde plățile pe circa 500.000 de hectare. Trebuie menționată și necesitatea ajungerii la convergența externă 100% sau finalizarea convergenței externe începând din 2028, respectiv subvenții mai mari în țara noastră sau subvenții egale în UE”, a mai spus Florentin Bercu.