Christine Lagarde, președinta BCE: Asistăm la o schimbare profundă a ordinii mondiale - piețele deschise și regulile multilaterale se destramă, iar chiar și rolul dominant al dolarului american. Acesta este momentul ”euro global” al Europei, dar nu se va întâmpla de la sine, ci trebuie câștigat
Asistăm la o schimbare profundă a ordinii globale: piețele deschise și regulile multilaterale se destramă, iar chiar și rolul dominant al dolarului american — piatra de temelie a sistemului — nu mai este o certitudine. Protecționismul, gândirea de tip sumă…
Asistăm la o schimbare profundă a ordinii globale: piețele deschise și regulile multilaterale se destramă, iar chiar și rolul dominant al dolarului american — piatra de temelie a sistemului — nu mai este o certitudine. Protecționismul, gândirea de tip sumă zero și jocurile de putere bilaterale le iau locul. Incertitudinea afectează economia Europei, profund integrată în sistemul comercial global, cu 30 de milioane de locuri de muncă în joc, a scris Christine Lagarde, președinta BCE, într-o opinie publicată în Financial Times.
Totuși, această schimbare aflată în desfășurare oferă și oportunități pentru ca Europa să își asume un control mai mare asupra propriei sale traiectorii și pentru ca euro să câștige un rol mai important pe scena globală. În prezent, euro este a doua cea mai utilizată monedă din lume, reprezentând 20% din rezervele valutare globale, comparativ cu 58% pentru dolarul american.
Creșterea statutului global al euro ar aduce beneficii concrete: costuri mai mici de împrumut, expunere redusă la fluctuații valutare și o mai mare protecție față de sancțiuni și presiuni coercitive.
Dar un asemenea pas către o mai mare vizibilitate internațională a monedei noastre nu se va produce automat: el trebuie câștigat. La fel ca în alte perioade, îngrijorările legate de moneda dominantă nu au declanșat încă o tranziție majoră către alternative. În schimb, ele se reflectă într-o cerere în creștere pentru aur.
Pentru ca euro să își atingă întregul potențial, Europa trebuie să consolideze trei piloni fundamentali: credibilitatea geopolitică, reziliența economică și integritatea juridică și instituțională.
În primul rând, statutul global al euro se bazează pe rolul Europei în comerț. UE este cel mai mare comerciant din lume — este principalul partener pentru 72 de țări, reprezentând aproape 40% din PIB-ul global. Acest lucru se reflectă în ponderea euro ca monedă de facturare, care este de aproximativ 40%. UE trebuie să valorifice această poziție prin încheierea de noi acorduri comerciale.
„Privilegiul exorbitant” al unei monede de rezervă internaționale, invocat de Valéry Giscard d’Estaing în anii 1960, vine cu responsabilități.
Pentru a preveni lipsa de lichiditate în euro în străinătate, BCE oferă linii de swap și repo către parteneri-cheie pentru a asigura buna transmisie a politicii sale monetare.
Totuși, încrederea reală se bazează pe fapte concrete. Investitorii caută regiuni care își respectă alianțele. S-a demonstrat că astfel de garanții pot crește ponderea unei monede în rezervele valutare cu până la 30 de puncte procentuale. Europa trece printr-o transformare majoră spre reconstruirea puterii sale dure (hard power), ceea ce ar trebui să contribuie și la consolidarea încrederii globale în euro.
În al doilea rând, forța economică este fundamentul oricărei monede internaționale. Emitenții de succes oferă de obicei trei elemente esențiale: creștere economică solidă, pentru atragerea investițiilor; piețe de capital profunde și lichide, pentru a susține tranzacții mari; și o ofertă suficientă de active sigure.
Dar Europa se confruntă cu provocări structurale. Creșterea economică rămâne persistent scăzută, piețele de capital sunt încă fragmentate și — în ciuda unei poziții fiscale agregate solide, cu un raport datorie/PIB de 89% față de 124% în SUA — oferta de active sigure de calitate superioară rămâne deficitară. Estimările recente arată că obligațiunile suverane în circulație cu rating de cel puțin AA reprezintă sub 50% din PIB-ul UE, comparativ cu peste 100% în SUA.
Pentru ca euro să își crească statutul, Europa trebuie să ia măsuri decisive: să finalizeze piața unică, să reducă poverile de reglementare și să construiască o uniune solidă a piețelor de capital. Industriile strategice, precum tehnologiile verzi și apărarea, ar trebui sprijinite prin politici coordonate la nivelul întregii UE. Finanțarea comună a bunurilor publice — cum ar fi apărarea — ar putea genera mai multe active sigure.
În al treilea rând, încrederea investitorilor într-o monedă este, în cele din urmă, legată de puterea instituțiilor care o susțin. Desigur, UE nu este ușor de înțeles din exterior. Dar procesul său decizional structurat și incluziv oferă echilibru, stabilitate și previzibilitate politică. Respectul pentru statul de drept și independența instituțiilor-cheie, cum este BCE, reprezintă avantaje competitive esențiale pe care UE ar trebui să le valorifice.
Pentru a consolida aceste avantaje, trebuie reformată și structura instituțională a Europei. Un singur veto nu ar mai trebui să poată bloca interesele colective ale celorlalte 26 de state membre. Mai mult vot cu majoritate calificată în domenii critice ar permite Europei să vorbească pe o singură voce.
Istoria ne învață că regimurile par durabile — până când nu mai sunt. Schimbările în dominația valutară globală s-au întâmplat și în trecut. Acest moment de transformare este o oportunitate pentru Europa: este un moment al „euro-ului global”. Pentru a-l valorifica și pentru a consolida rolul euro în sistemul monetar internațional, trebuie să acționăm decisiv, ca o Europă unită, care își asumă mai mult control asupra propriului viitor.