Christian Năsulea despre scandalul impozitării sectorului IT. "Toată lumea trebuie impozitată la fel și toată lumea trebuie impozitată mai puțin"

Scandalul impozitării sectorului IT a stârnit mai multe reacții și discuții în contradictoriu. Pe de-o parte s-au aflat cei care susțin că toată lumea ar trebui impozitată la fel, pe de altă parte cei care sunt de părere că facilitățile fiscale acordate sectorului IT au contribuit masiv la dezvoltarea acestuia din ultimii ani și că ar trebui ca această practică să continue. Profesorul universitar Christian Năsulea este de părere că dezvoltarea sectorului IT pe baza facilităților fiscale duce la o concluzie: toată lumea ar trebui impozitată mai puțin.

„Avem o chestiune în economie care se numește curba Laffer și care practic arată că există un punct optim în care statul colectează cei mai mulți bani la buget și că acest punct optim nu este acolo unde taxele sunt foarte mari, ci undeva unde taxele sunt relativ mici, suportabile, la un nivel pe care populația îl simte ca fiind just. Este o greșeală să crezi că vei colecta mai mulți bani la buget crescând taxele”, a spus lect. univ. dr. Christian Năsulea, profesor de economie în cadrul Facultății de Istorie a Universității din București. Astfel, profesorul a adus un argument pentru care dimensiunea și numărul de taxe să fie mai mici în România. De asemenea, în cadrul interviului acordat revistei Business Magazin, Christian Năsulea mai spune că facilitățile fiscale acordate sectorului IT și dezvoltarea ulterioară a acestuia arată că toate sectoarele ar trebui impozitate mai puțin.

„E corect ca munca să fie impozitată la fel. Toată munca, până la urmă, e tot muncă. Munca pe care o depune un programator nu e cu nimic mai specială decât munca pe care o depune un șofer de TIR. Sunt tot niște oameni, care cu eforturile și capacitățile lor generează valoare adăugată. Ar trebui ca terenul de joc să fie egal pentru toată lumea, toată lumea să fie egală în fața legii fiscale. Concluzia pe care putem să o tragem, văzând ce bine a mers sectorul IT scutit de impozite, este că ar trebui să impozităm mai puțin pe toată lumea.”

Christian Năsulea mai crede că aparatul bugetar român actual este supradimensionat și neproductiv, iar o parte dintre angajații din sectorul public ar putea contribui la dezvoltarea economică din România și ar putea avea venituri mai mari în sectorul privat.

„De fapt, trebuie să încetăm să mai luăm atât de mulți bani de la oamenii productivi și să facem sectorul public să fie mai mic, pentru că oricum un sector public atât de mare nu ne ajută, nu îi ajută nici pe oamenii aceia care sunt angajați acolo, de fapt, pentru că îi ține blocați într-un fel de capcană a sărăciei. Ar avea venituri mai mari dacă s-ar duce să lucreze într-un sector privat care să nu fie tras înapoi atât de mult de greutatea sectorului public. Ar trebui să muncească mai mult, dar nu ar fi blocați într-un dead-end job (fără perspective – n.red.).”

De asemenea, în ideea în care s-ar putea lua o măsură pentru creșterea colectării de taxe la bugetul de stat, profesorul mai crede că, dacă este greu să se reducă dimensiunea taxelor, numărul taxelor ar putea scădea și astfel statul ar fi mai performant în colectarea acestora.

„În primul rând cred că ne dezavantajează foarte tare în România faptul că avem taxe foarte mari și foarte multe. Este mai greu să scazi foarte rapid dimensiunea taxelor, dar cred că se poate face ceva ca să scadă rapid numărul lor. Dacă s-ar putea ajunge de la zecile de taxe, impozite, accize și contribuții care trebui plătite în momentul de față, la o structură mai fiabilă cu un număr foarte mic de taxe și contribuții, ca să poată fi făcute declarațiile mult mai ușor, cred că ne-ar ajuta enorm. Asta ar fi măsura numărul unu care ar trebui luată astăzi de Ministerul de Finanțe.”

Continuând ideea optimizării fiscal-bugetare și creșterea calității vieții populației, Năsulea mai spune că este nevoie de o reformă și în zona serviciilor educaționale. El dă ca exemplu ideea voucherelor, în care statul colectează banii pentru educație și acordă automat un voucher pentru fiecare copil, cu care părinții să se poată duce să achiziționeze de unde doresc servicii educaționale pentru copiii lor.

„Este ineficient să fii obligat, ca părinte, să duci copilul la o școală pe care tu nu o consideri OK și să fie nevoie să plătești suplimentar niște sume ca să îi iei meditații dacă vrei să aibă parte de o educație de calitate. Învățământul ar fi în continuare obligatoriu și gratuit pentru copii, însă, lăsând decizia de achiziționare a serviciilor educaționale în mâinile părinților, am crea o piață concurențială care ar duce la o îmbunătățire semnificativă a calității în învățământul românesc.”

Sectorul public arhaic și sectorul privat în era tehnologiei

România se află pe locurile de la coada clasamentului european în ceea ce privește gradul de digitalizare în sectorul public, dar și în ceea ce privește competențele digitale ale populației. Cu toate acestea, sectorul IT este unul foarte dezvoltat, iar competențele românilor din domeniu sunt recunoscute la nivel mondial.

„Facem confuzia de a considera că statul român este egal cu România. România este o țară care, din punct de vedere tehnologic, este foarte avansată. În mediul privat se întâmplă lucruri absolut incredibile”, explică profesorul. „România este, de fapt, superdezvoltată din acest punct de vedere; suntem în urmă doar în ceea ce privește sectorul public. Statul român este cel care este arhaic, care nu progresează, pentru că avem un stat supradimensionat, pentru că motivația celor care au condus în ultimii ani nu a fost să ducă societatea mai departe, ci să obțină foloase în nume propriu, și astfel am ajuns să fim neperformanți în domeniul ăsta.” Mai mult decât atât, completează Năsulea, sectorul public este cel care trage în jos sectorul privat.

În următorii 15-20 de ani se vor accentua efectele a ceea ce se vede deja manifestându-se acolo unde apar tehnologii noi care schimbă modelele tradiționale. Se observă că în foarte multe domenii apar tehnologii care schimbă regulile jocului din acel sector, mai spune profesorul, oferind exemplul conflictului dintre companiile de ridesharing și cele de taxi.

„Avem ca exemplu conflictul dintre Uber și firmele de taxi, care, în opinia mea, este rezultatul unei schimbări ireversibile. Intrarea pe piață a serviciilor de ridesharing a schimbat modelul tradițional de alocare a resurselor pe piața transportului de persoane, într-un mod care face să fie practic imposibil să stăm pe loc sau să ne mai întoarcem la modul în care se făceau lucrurile înainte. Oamenii care se luptă astăzi cu schimbarea asta sunt ca birjarii de acum 100 de ani care protestau împotriva automobilului. Nu au putut să oprească automobilul și de fapt este nerezonabil să încerci să te lupți cu o schimbare de genul acesta. Cred că acesta este trendul, acesta este tipul de modificări care se vor manifesta în toate sectoarele economice.”

O altă tendință de viitor este mobilitatea ridicată a forței de muncă și a oamenilor în general. Persoanele nu se mai identifică neapărat cu locul în care s-au născut și tind să aibă o mobilitate mult mai mare decât în trecut, crede Năsulea. „Ce observ eu, din interacțiunea cu studenți din diverse țări, este o creștere a mobilității oamenilor. Văd tot mai mulți studenți care, de exemplu, sunt născuți în Guatemala, au făcut facultatea undeva în SUA, după care au venit în Europa să deschidă un start-up în Berlin, după care s-au înscris la un master în Marea Britanie și s-au mutat în ultimul an la Sofia ca să lucreze în consultanță. Este și mai interesant că acest fenomen nu se manifestă doar într-o anumită pătură a societății, ci la nivel general. Aceasta este o modificare substanțială care a început recent și va schimba regulile jocului.”

Una dintre tehnologiile viitorului este blockchain, specialiștii apreciindu-i utilitatea în diferite zone – cu precădere în sistemul public, dar implementată de obicei în sectorul privat. Astfel, tehnologia blockchain ar putea fi folosită, spre exemplu, pentru a rezolva probleme legate de proprietate, eliminând în timp mare parte a litigiilor legate de cine deține un teren, explică Năsulea. „Dacă ar fi folosit un blockchain pentru a securiza aceste date, ar fi preîntâmpinate problemele foarte frecvente în unele țări, unde drepturile de proprietate asupra terenurilor sunt slabe pentru că nu există suficiente informații.” Tehnologia aceasta ar putea să scutească sistemul public de cheltuieli suplimentare cu personalul și expertizele; de asemenea, ar putea elimina sau reduce riscul de fraudă.

Întrebat ce crede despre datele de creștere economică ale României și la nivel global, profesorul crede că cifrele nu sunt foarte concluzive și că ar trebui o mai mare transparență când vine vorba de modul de calcul al acestora.

„În România am declarat câțiva ani la rând rate de creștere economică mari. E important să înțelegem modul în care se calculează aceste creșteri și e greu de spus câtă semnificație au cifrele acestea fără să avem acces la metoda de calcul. Oare modul în care s-au calculat datele este corect? Oare au fost luate în considerare toate variabilele? Oare cât de mari sunt acele porțiuni ale economiei care nu pot fi măsurate?”

Printre porțiunile economice care nu pot fi măsurate cu precizie și pot fi doar estimate se numără și economia informală. Activitățile economice care implică mărfuri interzise sau produse legale, dar comercializate ilegal sunt dificil de măsurat din simplul motiv că actorii implicați nu vor să fie identificați. De asemenea, economia informală se poate referi și la activități cum ar fi remiterile din străinătate sau darul de nuntă.

„De exemplu, în cazul estimării dimensiunii economiei informale în 2005-2006, aveam remiteri din străinătate pentru care unele estimări vorbeau chiar de 5% din PIB, altele de 10% din PIB, am văzut și estimări care vorbeau despre 12% din PIB-ul României. Era vorba despre bani care veneau prin Western Union sau cash pe autocar de la români care lucrau afară. Plauzibil, pentru că aveam la momentul respectiv oficial aproape un milion de români în străinătate, neoficial mai degrabă în jur de 2 milioane.”

Economia României crește în continuare mai ales pentru că economia României nu ține atât de mult de ceea ce se întâmplă în sectorul public, ci mai mult de ceea ce se întâmplă în sectorul privat, mai opinează Christian Năsulea.

„Ca să fac o glumă, în SUA, în timpul campaniei electorale a președintelui Trump, mulți oameni nu spuneau: «Uite, astea sunt datele», ci spuneau: «Eu simt că situația e așa». Ei bine, eu «simt» că economia la nivel mondial este în creștere, la fel «simt» că în România economia este în creștere, în ciuda multelor măsuri foarte proaste luate de către guvernul României în ultimii ani, în ciuda faptului că deciziile proaste par să depășească numeric cu mult deciziile bune. Dacă sectorul public ar fi mult mai mic, economia ar fi influențată pozitiv și mai mult de ceea ce se întâmplă în sectorul privat, probabil atunci am «simți» cu toții că lucrurile merg și mai bine decât «simțim» că se întâmplă în acest moment.”