Cheltuim anual 70 de milioane de euro pe operații estetice. Sânii sunt obsesia numărul unu

200 de chirurgi plastici împart în România o piață de 70 de milioane de euro, făcând ca această specialitate medicală să fie considerată una dintre cele mai profitabile de pe piață. Fiecare chirurg estetician generează anual venituri de circa 350.000 de euro, pacienții lor plătind în medie 3.000 de euro pentru o intervenție. Numărul specialiștilor în chirurgie estetică pare foarte mic raportat la numărul total de medici din România (sub 40.000). Explicația stă în faptul că absolvenții de medicină duc o luptă acerbă pe puținele locuri disponibile pentru specialitățile chirurgicale, chirurgia plastică fiind printre primele opțiuni ale rezidenților. Accesul extrem de dificil la chirurgia plastică și microchirugia reconstructivă face ca numărul medicilor care profesează să nu depășească pragul de 200, dintre care jumătate fac parte din Asociația Chirurgilor Plastici din România. Dată fiind nevoia din piață, majoritatea lucrează atât la stat, cât și în privat.

96.206 intervenții au avut loc în 2011 în clinicile de profil din România, capitala deținând supremația în ceea ce privește numărul de medici și de clinici de specialitate. Femeile sunt majoritare în cabinetele de chirurgie estetică, însă în ultimii doi ani ponderea bărbaților care apelează la astfel de servicii a crescut și a ajuns la 10-20%. Bărbații apelează pentru intervenții precum corectarea ridurilor, hiperhidroză, dar și la servicii chirurgicale – abdominoplastie, liposucție și rinoplastie.

Statisticile la nivel global arată că liposucția și mărirea sânilor se află pe primele două locuri în topul celor mai populare proceduri estetice chirurgicale, numărul acestora în 2011 fiind de 1,26 de milioane și respectiv 1,2 milioane. Acestea sunt urmate de blefaroplastie sau corecția pleoapelor inferioare sau superioare, cu peste 703.000 de proceduri, abdominoplastia, cu peste 553.000 de proceduri, și rinoplastia, cu peste 500.000. În România preferințele diferă, în topul preferințelor aflându-se bustul și abia apoi înlăturarea țesutului adipos de pe corp, 10.000 de femei apelând anual la augmentare sau lifting mamar. Cele mai frecvente intervenții chirurgicale au fost cele pentru mărirea sânilor (peste 8.000), liposucția (peste 7.000), blefaroplastia (peste 5.000), rinoplastia și liftingul mamar (circa 3.000), mărirea feselor și remodelarea vaginală (circa 700).

„Există un fetiș al societății românești pentru bust, iar corpul este perceput ca fiind mai plăcut dacă are o imagine sexualizată„, spune psihologul Violeta Rotărescu, care observă că o mare parte a femeilor consideră că succesul pornește de la felul cum arăți. Un studiu publicat anul trecut în revista Psychology Today de către Dario Maestripieri, un profesor de științe socio-umane de la Universitatea din Chicago, analiza efectele frumuseții asupra succesului. Cercetătorii au studiat conceptul frumuseții și influența lui asupra carierei în repetate rânduri și au descoperit că oamenii frumoși tind să producă mai mulți bani pentru companiile unde lucrează și, de aceea, sunt priviți ca angajați mai productivi și mai muncitori: „O persoană care lucrează în vânzări directe va avea cu atât mai mulți clienți cu cât este mai atrăgătoare. Clienții vor fi mai înclinați să cumpere dacă vor crede că au o șansă la o relație fizică cu vânzătorul„. Dario Maestripieri numește acest principiu „plăcerea de a lucra cu oameni frumoși”.

Salariul persoanelor care nu ies în evidență prin atuuri fizice este cu până la 15% mai mic decât cel al angajaților considerați frumoși, susține Daniel Hammermesh, profesor de economie la Universitatea Texas, din Austin, și autorul cărții „Frumusețea aduce bani: De ce persoanele atrăgătoare au succes mai mare„, iar efectele vizează și bărbații. Femeile neatrăgătoare își găsesc cu o mai mare dificultate un loc de muncă și se căsătoresc cu bărbați cu o potență financiară redusă. Invers, bărbații atrăgători nu se asociază neapărat cu femei cu putere materială. Apoi, oamenii care arată bine își aleg meserii în care frumusețea fizică poate fi un atu, indicând astfel că angajatorii tind să discrimineze personalul în funcție de trăsăturile fizice.

Faptul că discriminarea există este atestat de o cercetare efectuată de profesorul Robert Quinn din care reiese că, în cazul interviurilor de angajare, oamenii evaluați ca arătând foarte bine obțin cel mai adesea jobul, cu un impact mai puternic în cazul bărbaților. Femeile, în schimb, tind să obțină plusuri nu doar la interviu, ci și după, cercetările demonstrând că obțin mai rapid creșteri salariale în comparație cu celelalte colege de serviciu. Hammermesh mai arată că oamenii frumoși lucrează mai puțin decât restul colegilor, dat fiind că eficiența lor este asociată și cu aspectul și felul cum relaționează. Avantajele fizice pot fi exploatate de cei care le dețin, dat fiind că percepția specialiștilor în resurse umane este aceea că aproximativ 60% dintre intervievați sunt considerați ca fiind normali. Studiul susține însă că nu doar sex-appeal-ul este ingredientul-cheie în succesul persoanelor atrăgătoare, ci și anumite trăsături conexe care vin la pachet cu un aspect plăcut: încredere de sine și o personalitate mai plăcută.