Cesal, producător de adezivi și mortare, a cumpărat de la elvețienii de la Sika o fabrică în județul Cluj, iar acum investește 7 mil. euro pentru retehnologizare și extindere

♦ Cesal avea deja o fabrică în Oradea, astfel că acum portofoliul său a ajuns la două unități de producție.

Producătorul de adezivi și mor­tare Cesal, deținut de grupul polonez Atlas, a cumpărat în 2023 o fabrică de mortare și adezivi speciali pentru con­strucții în Căpușu Mare, județul Cluj, de la elvețienii de la Sika.

„S-au achiziționat doar activele, fabrica nu funcționa de mai mult de un an, prin ur­mare nu s-au preluat nici angajați. Recru­tările pentru fabrică le-a făcut Cesal. Suntem în proces de retehnologizare și extindere a capacității fabricii, in­vestiție care ar trebui să fie finalizată în anul 2024. Valoarea totală a inves­ti­­ției se ridică la suma de 7 milioane de euro. Valoarea tranzacției nu dorim să o facem publică“, spune Laszlo Galik, CFO la Cesal.

Reprezentanții Sika nu au răspuns solicitării ZF, pentru a oferi informații suplimentare cu privire la moti­vele pentru care au decis să vândă fabrica. Sika a mai rămas astfel în porto­foliu, potri­vit datelor ZF, cu 13 fa­brici, unde produce adi­tivi, mor­tare, po­listi­ren și vop­sele. Aco­pe­rirea Sika pe piața locală s-a ex­tins în 2020, când a cum­părat compania locală AdePlast, cu cele 11 fa­brici ale sale, în schim­bul sumei de 126 mil. euro. În trecut, Sika a mai cumpărat și o fabrică de la Arcon în județul Covas­na. În ceea ce privește Cesal, compania avea deja o fabrică în Oradea. Cesal a încheiat anul 2023 cu o cifră de afaceri de 15,6 milioane de euro, în creștere cu 32% față de anul precedent.

„A fost un an cu multe provocări, dar ușor diferite față de anii anteriori – scă­derea cererii și probleme cu forța de mun­că. Suntem destul de încrezători în ro­bustețea pieței construcțiilor și a economiei țării în general“, spune Mihaela Ioana Masaric, director exe­cutiv de vânzări și marke­ting la Cesal.

Compania a ter­minat anul tre­cut cu 84 de an­gajați, în creștere de la 69 în anul pre­cedent, di­fi­cultățile în re­crutare fiind de asemenea prezente, dar nu neapărat mai acut decât în anii precedenți.

„Ne dorim să terminăm inves­tiția începută, care ne va crește capacitatea de producție. În al doilea rând, dorim să ne creștem prezența atât în piața românească, cât și în cea maghiară, unde suntem pre­zenți de câțiva ani.“

Compania și-a bugetat o creștere a cifrei de afaceri cu 20% în 2024 față de 2023 și se așteaptă la o „maturizare treptată“ a pieței, atât din punctul de vedere al obiceiului de consum, cât și în ceea ce privește businessul.

„Vedem o revigorare a pieței din a doua jumătate a anului, în special datorită stabilizării prețurilor materialelor și ale ma­teriilor prime, descreșterii presiunii costu­rilor salariale, descreșterii nivelului dobân­zii și scăderii inflației. În momentul de față, nu vedem factori internaționali care ar putea perturba semnificativ piața pe care activăm“, spune Laszlo Galik.

Cesal a fost înființată în anul 1998 în Oradea, ca urmare a procesului de privati­zare. Compania a avut capital integral ro­mânesc – fiind deținută de Ioana Gădălean, Domnica Roucaciu, Sanda Secară și Vasile Fonoage – până în 2011, când grupul Atlas din Polonia a cumpărat pachetul majoritar. În prezent, Atlas este unicul proprietar al companiei, grupul având experiență în industria chimică pentru construcții din Europa Centrală și de Est și vânzându-și produsele în peste 30 de țări din toată lumea.

Cesal comercializează adezivi, mortare, chit de rosturi, șapă, tencu­ia­lă, gleturi, hidroizolații, vopsele lava­bile și decorative, amorse și grunduri, toate fi­ind fabricate în România și în Polonia. Pro­dusele se vând sub brandurile Atlas, Cesal și Fox. Inflația, incertitudinea și schim­bările legislative au pus probleme anul trecut businessului Cesal, acestea fiind unele dintre cele mai dificile provocări din 2023.

„Inflația s-a tradus în creșterea prețu­rilor de achiziție, respectiv a costurilor sa­la­riale. Nivelul de incertitudine și reticența din piață au fost cauzate în special de fluc­tuația prețurilor materialelor de construcții, costurile ridicate ale finanțării și creșterea poverii fiscale de la sfârșitul anului. Cu­mu­lat, cele de mai sus au condus la o scădere a construcțiilor noi rezidențiale și o încetinire a creșterii. Schimbările legislative de la sfârșitul anului au avut impact direct asupra domeniului construcțiilor și am menționa și unele greutăți pentru implementarea ce­rințelor legislative.“

Reprezentanții Cesal spun că văd câte­va probleme majore în industria construc­ții­lor, având legătură cu mediul politic. Prin­tre ele, ar fi necesitatea îmbunătățirii legislației privind insolvențele și executările silite, în sensul că recuperarea creanțelor este dificilă în cadrul procedurii de insolvență.

„De asemenea, plățile întârziate din partea statului cauzează blocaje pe tot lanțul de aprovizionare până la producător. Este o lipsă a predictabilității, în special în domeniul fiscalității, unde includem și majorarea salariului minim. Aici am dori să menționăm că, deși nu suntem afectați direct, în mod indirect tot simțim efectul, prin creșterea prețurilor materiilor prime și ale serviciilor.“

Sectorul materialelor de construcții a ținut în efervescență industria în general din punctul de vedere al tranzacțiilor în ultimii ani, de aici venind unele dintre cele mai importante mutări. Cele mai mari cincisprezece tranzacții din domeniul producției de materiale de construcții au adus proprietari noi pentru tot atâtea businessuri, unele dintre ele fiind preluate de la acționari români și integrate în grupuri multinaționale, arată o analiză din anuarul ZF Top tranzacții, care va apărea pe piață în perioada următoare.