Certificarea verde, dincolo de nice to have

Sustenabilitatea nu mai este demult un buzzword în piața imobiliară, iar certificările verzi și angajamentul față de ESG sunt din ce în ce mai importante pentru investitori și chiriași. Despre cum se reflectă aceste tendințe și în cifre a povestit Andrei Ianculescu, head of project management la Cushman & Wakefield Echinox, într-una dintre edițiile recente ale emisiunii ZF Real Estate by Storia.ro.

În România avem peste 550 de proprietăți certificate verde, potrivit informațiilor citate de expertul Cushman & Wakefield Echinox, iar dezvoltatorii imobiliari, atât cu capital românesc, cât și cu capital internațional, încep să certifice întregul portofoliu, investițiile în acest domeniu fiind în creștere. Proiectele de regenerare urbană câștigă teren, aducând o contribuție importantă la transformarea zonelor industriale în spații multifuncționale cu multiple avantaje. „Când vine vorba despre sustenabilitate trebuie să facem o diferențiere între diferiții actori din piață pentru că măsurile sunt diferite între un dezvoltator, proprietar și chiriaș. În real estate, în termeni de sustenabilitate ne referim în general la certificarea verde și la amprenta de carbon; o certificare verde poate aduce numeroase avantaje, cum ar fi creșterea valorii chiriei, creșterea  valorii de vânzare,  iar investitorii instituționali încep din ce în ce mai mult să nu mai fie interesați de clădiri necertificate și sunt tot mai atenți chiar și la nivelul de certificare”, a explicat Andrei Ianculescu. El observă că certificarea verde aduce tot mai multe avantaje, inclusiv când vine vorba despre creșterea valorii chiriei și a valorii de vânzare a proprietăților. Chiriașii devin tot mai interesați de aspectele ESG (Environmental, Social, Governance) și de certificarea verde în procesul de selecție a spațiilor închiriate. Clădirile certificate verde presupun costuri de utilizare mai reduse, fiind avantajoase din perspectiva sustenabilității și a eficienței energetice. În contextul discuției, Andrei Ianculescu subliniază că orice clădire poate fi certificată, iar nivelul de certificare depinde de eficiența acesteia. Clădirile cu cel mai înalt standard de certificare aduc beneficii semnificative angajaților și chiriașilor, contribuind la un mediu mai sănătos și mai eficient din punct de vedere energetic. Expertul evidențiază însă și că certificarea verde implică costuri de construcție mai ridicate, reprezentând o provocare pentru dezvoltatori. Acest aspect explică faptul că majoritatea clădirilor certificate provin din sectoarele de retail, office și industrial, în timp ce sectorul rezidențial rămâne în urmă din perspectiva certificărilor. „Vorbim odată despre chiriașii care își reduc costurile, dar trebuie să îi privim și pe dezvoltatorii cărora le cresc costurile de construcție: o clădire verde, la un standard ridicat, înseamnă costuri de construcție cu aproximativ 20% mai mari. Nu orice investitor este interesat să facă lucrul acesta, motiv pentru care majoritatea clădirilor certificate vin din zonele de retail, office și industrial – rezidențial aproape nu există pentru că dezvoltatorul vinde, nu-l mai interesează utilizarea spațiului și costurile reduse. Încă în zona rezidențială, publicul nu este educat neapărat să se uite în partea aceasta din cauza  elementului de educație.”

Expertul amintește și de proiectele de regenerare urbană, însă sesizează lipsa implicării statului în aceste direcții: „Acestea sunt făcute majoritar de persoane juridice private, nu de stat – vedem transformarea unor zone industriale din  București în proprietăți cu multiple funcțiuni – retail office hotel ș.a.m.d. – fac parte din această regenerare urbană; Brașovul are un proiect destul de cunoscut de regenerare urbană, care este făcut, din păcate, de privat – iar Clujul este printre puținele orașe din România unde merită să se certifice o clădire din perspectiva poate a unui impozit mai redus. Acolo și administrația locală a înțeles avantajul pe care îl au inclusiv orașul și comunitatea dacă investitorii își certifică clădirile și oferă posibilitatea unui impozit mai redus”. Andrei Ianculescu subliniază că aceste proiecte ar trebui să beneficieze și de implicarea statului român, de avantaje fiscale și de parteneriate public-private. „Toate aceste proiecte de regenerare urbană în mod normal n-ar trebui să fie făcute fără statul român; din câte știu în București nu există niciun avantaj fiscal pentru acest tip de proiecte, nu există parteneriate de tip public privat în aceste direcții și, din câte știu eu, niciuna dintre clădirile statului nu are o certificare verde – nici măcar una dintre clădirile emblematice ale țării – Palatul Parlamentului.”   

Carte de vizită:

1. Este head of project Management la Cushman & Wakefield Echinox, rol pe care îl deține din septembrie 2019, când s-a și alăturat acestei companii;

2. Și-a construit întreaga carieră în domeniul imobiliarelor, în care a intrat în anul 2001, ca sales & property manager, de unde a evoluat ulterior în roluri precum: real estate development manager, operations manager, real estate director, managing partner;

3. A absolvit Facultatea de Relații Economice Internaționale la Academia de Studii Economice din București și un program masteral în real estate management în cadrul aceleiași instituții.

Sursa: LinkedIN

Trei întrebări cheie despre sustenabilitate pentru Andrei Ianculescu

1. Ce tipuri de clădiri pot fi certificate ca fiind verzi ?

Orice clădire este certificabilă – dar nivelul de certificare este dat de eficiența clădirii. O clădire certificată care are cel mai înalt standard de certificare clar va aduce beneficii chiriașului și angajaților care lucrează în acea clădire, dacă vorbim despre spații de birouri. Pe lângă partea de optimizare de utilități și costurile directe pentru utilizarea spațiului, există și acele avantaje de wellbeing pentru angajații din clădirea respectivă: nivelul aportului de aer proaspăt, de lumină naturală în spațiul respectiv, folosirea de materiale naturale, de materiale reciclabile, mai mult spațiu pentru angajat, să aduci casa la birou practic și să ai absolut tot ce ai nevoie acolo: inclusiv, să spunem, o grădiniță pentru copil, magazine de orice fel. Apropierea dintre cele două elemente (locul de muncă și casă – n.red.) a devenit un element important, precum și modul în care se face transportul de la casă la birou.

2. În ce etape se certifică o clădire?

Când se certifică o clădire, există trei etape – faza de proiectare, execuție și administrare/management a clădirii – dacă vorbim despre construcție, managementul deșeurilor este extrem de important, do mare problemă sunt deșeurile din construcții – există dezvoltatori care ignoră această zonă și nu fac certificare în această fază pentru că este grea, o fac doar pe partea de administrare, post-construcție; dar ca să faci a doua fază bine, e bine ca măcar să fii atent în primă fază cum proiectezi clădirea, la ce nivel de standard și ce echipamente folosești, astfel încât să-ți fie ușoară certificarea în fazele postconstrucție.

3. Este sustenabilitatea doar un buzzword?

Dincolo de costurile mai reduse ale chiriașilor și de avantajele unei clădiri eficente energetic, investitorii nu se mai uită doar dacă o certificare există – ci unde a obținut punctele cele mai multe clădirea respectivă în vederea obținerii certificării. (…)