Cererea de benzină și motorină va continua să crească până în 2030 - analiză

Pe zona de benzină, cererea a fost de aproape 1,3 milioane de tone, peste cea din 2020 și ușor mai mică față de cea din 2019. Această revenire per ansamblu a cererii s-a suprapus și peste creșterea prețurilor, dar la final apetitul de mișcare a fost mai mare decât scumpirile aplicate.

„În 2021, comparativ cu 2020, media cotațiilor Platts exprimate în USD (moneda de referință) a înregistrat o creștere de 60% pentru motorină, respectiv, o creștere de 75% pentru benzină. În monedă națională, cotația internațională a motorinei a crescut cu 57%, iar cotația internațională a benzinei a crescut cu 72% față de anul 2020“, se arată în datele publicate de Rompetrol Rafinare, companie membră a grupului KMG International, care administrează cea mai mare rafinărie din România, Petromidia.

Revenirea apetitului de consum se va menține cel puțin în următoarea decadă, spun cele mai mari companii petroliere locale, în ciuda popularității de care se bucură în acest moment mobilitatea electrică.

„Cererea de benzină și motorină va fi determinată de o creștere a gradului de motorizare, care în România este în prezent la doar două treimi din media UE. Se preconizează că toate cele trei tipuri de carburanți – motorină, benzină și jet – vor înregistra o cerere mai mare până în 2030, comparativ cu 2019“, se arată în raportul pe 2021 publicat recent de OMV Petrom, cel mai mare jucător din segmentul petrolier local. Cu un portofoliu de 561 de benzinării sub brandurile Petrom și OMV, OMV Petrom avea la finalul anului trecut o cotă de piață de 31% din comerțul cu amănuntul de carburanți.

„Benzina va beneficia de o penetrare mai accentuată și de un impuls puternic către mașini hibride. Cererea de motorină va crește, de asemenea, datorită utilizării sale extinse în transportul comercial și a importurilor continue de mașini second-hand pe motorină din Europa de Vest. Combustibilul pentru avioane (jet) va ajunge la un nivel mai mare față de cel din 2019 datorită intensificării transportului aerian. După 2030, presiunea asupra combustibililor fosili se va intensifica, iar cererea de motorină și benzină este de așteptat să scadă, în timp ce consumul de jet va avea o creștere continuă până în 2040, deși într-un ritm mai lent, date fiind dificultățile mai mari în înlocuirea acestuia în comparație cu combustibilii tradiționali utilizați în transportul rutier.“

Estimările pornesc de la faptul că România este în acest moment pe ultimul loc la nivelul UE în ceea ce privește gradul de motorizare. Potrivit celor mai recente informații, România are 355 de mașini la mia de locuitori în timp ce media europeană este de 569 de vehicule la mia de locuitori. În Italia, de exemplu, gradul de motorizare este de 655 de mașini la mia locuitori, în timp ce în Polonia acesta este de 642 de mașini la mia de locuitori.

Dincolo de partea de mobilitate electrică, ce va avea o contribuție directă în reducerea nivelului de emisii pentru sectorul transportului, biocombustibilii sunt văzuți la rândul lor ca un segment de creștere.

„Biocombustibilii pot contribui în mod semnificativ la reducerea emisiilor în transportul rutier și aviație.“

„Compania intenționează să depășească 15% biocombustibil din producția totală de combustibil în 2030. Țintim 150 mii t/an producție de etanol celulozic din paie până în 2030, valorificând avantajul competitiv al României în ceea ce privește disponibilitatea și costul paielor, datorită sectorului agricol extins al țării. În plus, analizăm oportunități adiționale de a folosi deșeurile de produse agricole pentru producerea de combustibil sustenabil pentru aviație și motorină regenerabilă, vizând o producție de 450 mii t/an în 2030“, se mai arată în raportul OMV Petrom.