Cererea de anulare a pedepsei primite de Dan Voiculescu în dosarul ICA, analizată de instanță

Completul de divergență care va decide cu privire la solicitarea lui Voiculescu este alcătuit din trei judecători: Dan Lupașcu, Isabellle Tocan și Corina Cornelia Dăescu.

În decembrie, Lupașcu și Tocan nu au putut să cadă de acord asupra unei decizii privind contestația, astfel că a fost format completul de trei care va lua hotărârea definitivă în acest caz.

Judecătoarea Corina Cornelia Dăescu, intrată în completul de divergență alături de Lupașcu și Tocan, este astfel cea care ar urma să încline balanța. Dăescu judecă și dosarul retrocedărilor al primarului Radu Mazăre, aflat pe rol de șase ani, notează gandul.info.

În cazul admiterii contestației, judecătorii pot decide eliberarea lui Voiculescu și rejudecarea apelului din dosarul ICA.

La judecarea pe fond a cererii lui Dan Voiculescu, avocatul acestuia, Gheorghiță Mateuț, a cerut anexarea la dosar a înregistrărilor ședințelor de judecată în dosarul ICA, întrucât, susținea apărătorul, se va putea observa comportamentul completului, “care fost constant de rea-credință”.

“Se observă pornirea instanței orientată clar în obținerea unei soluții de condamnare, de la primul la ultimul termen de judecată”, a spus Mateuț, în sala de judecată.

Pe de altă parte, procurorul de ședință a arătat atunci că nu i se pare normal ca în sala de ședință să se facă aprecieri cu privire la capacitatea unui judecător.

“Completul de judecată din dosarul ICA a dat dovadă că a lecturat dosarul. Suntem pe un domeniu pur speculativ, iar legea nu ne permite așa ceva. (…) Petentul discută chestiuni ce țin nu doar de incompatibilitate, ci și de procedura de soluționare a incompatibilității, chestiuni total diferite. În faza contestației în anulare nu se discută procedura”, a spus procurorul DNA.

În 15 octombrie, Curtea de Apel București a admis în principiu judecarea cererilor de anulare a pedepselor formulate de Dan Voiculescu și Sorin Pantiș, condamnați la zece, respectiv șapte ani de închisoare, în dosarul privind privatizarea Institutului de Cercetări Alimentare (ICA).

Avocații lui Voiculescu au depus, în 18 august, la Curtea de Apel București, o contestație în anulare cu privire la pedeapsa primită de acesta în dosarul ICA, iar imediat după acest demers au formulat o cerere de strămutare a cauzei la o altă curte de apel din țară. Motivele invocate de avocații lui Voiculescu au fost legate de mediatizarea excesivă a dosarului, dar și de faptul că magistrații Camelia Bogdan și Alexandru Mihalcea nu ar fi fost imparțiali atunci când au dat sentința în cauză.

Cererea de strămutare a procesului în care Dan Voiculescu solicită anularea pedepsei a fost însă respinsă ca nefondată de către judecătorii de la Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ), care au dispus astfel ca acest proces să fie analizat în continuare de magistrații de la Curtea de Apel București.

În 8 august, completul de judecată de la Curtea de Apel București format din magistrații Camelia Bogdan și Alexandru Mihalcea i-a condamnat definitiv, în dosarul privatizării ICA, pe Dan Voiculescu la 10 ani de închisoare, pe Gheorghe Mencinicopschi, fost director al ICA, la opt ani, și pe fostul ministru Sorin Pantiș la șapte ani de închisoare.

În același dosar, fostul director al Agenției Domeniilor Statului (ADS) Corneliu Popa a fost condamnat la opt ani de închisoare, iar Jean Cătălin Sandu, fost șef al Direcției Juridice din ADS, a primit șase ani de închisoare. Tot la șase ani de închisoare a fost condamnat Vlad Nicolae Săvulescu, fost șef al Direcției de Privatizare-Concesionare din ADS.

Flavius Adrian Pop, fost șef de serviciu în ADS, a fost condamnat la cinci ani cu executare. Gheorghe Sin și Constantin Baciu au primit patru ani de închisoare cu suspendare, iar Vica Ene și Grigore Marinescu, trei ani, tot cu suspendare.