Cererea Alinei Bica privind deschiderea unui cabinet de avocatură în Dolj, amânată pentru septembrie

Alina Bica, fostul procuror-șef al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT), trebuie să depună la Baroul Dolj, până în septembrie, acte legate de dosarul profesional.

“Consiliul Baroului Dolj, întrunit în ședința din data de 20 august 2015, a hotărât amânarea soluționării cererii formulate de doamna Bica Alina-Mihaela, prin care solicită înscrierea pe Tabloul avocaților definitivi cu drept de exercitare a profesiei, pentru ședința din data de 24 septembrie 2015, în vederea completării dosarului cu actele necesare“, se arată într-un comunicat al Baroului Dolj.

Alina Bica a spus , joi, la ieșirea de la Înalta Curte de Casație și Justiție, unde s-a judecat cererea sa de ridicare a măsurii controlului judiciar, că așteaptă decizia Consiliului Baroului Dolj, precizând că trebuie să lucreze, pentru că de nouă luni nu are o sursă de venit.

“Bănuiesc că nu pot să stau pe banii părinților. Nu am un venit, în pofida a ceea ce s-a spus și s-a comentat la televizor, stau într-un apartament de 50 de metri pătrați, cu o rată de 400 de euro pe lună, pe care, dacă nu o plătesc, mă dau afară. Cu tot respectul, trebuie să lucrez, nu am ce să fac și nu am … Nu doresc să discut despre lucrurile astea, că nu am nevoie de simpatia nimănui, e problema mea personală și intenționez să mi-o descurc“, a declarat Bica.

Fosta șefă DIICOT a fost primită în Baroul Dolj prin decizia 137 din 10 februarie 2011 a Consiliului Baroului Dolj, având calitatea de avocat, dar fără a exercita profesia de avocat.

Bica a fost procuror șef al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism din mai 2013 până în noiembrie 2014, când a demisionat din funcție. Ea a fost magistrat din 1996, fiind suspendată, în 16 decembrie 2014, din funcția de procuror al Parchetului Înaltei Curți de Casație și Justiție, măsura fiind luată de Consiliul Superior al Magistraturii, ca urmare a trimiterii sale în judecată.

În dosarul “Bica 1”, fosta șefă a DIICOT a fost trimisă în judecată, în 15 decembrie 2014, pentru că, în calitate de reprezentant al Ministerului Justiției în comisia ANRP, împreună cu membri ai Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor, i-ar fi aprobat omului de afaceri Gheorghe Stelian, în 2011, despăgubiri pentru un teren de 13 hectare supraevaluat cu peste 62 de milioane de euro.

Alina Bica mai are un dosar pe rolul instanței supreme, cunoscut sub numele de “Bica 2”, în care a fost trimisă în judecată în 25 februarie, alături de Dorin Cocoș, Alin Cocoș, Ionuț Mihăilescu și fostului ministru al Economiei Adriean Videanu.

Bica este acuzată că a luat mită un teren, în schimbul intervențiilor pentru despăgubirile acordate lui Gheorghe Stelian, că l-ar fi favorizat pe Ovidiu Tender în dosarul Rafo-Carom și pe Adriean Videanu în dosarul Romgaz-Interagro. Procurorii o acuză pe Alina Bica, la data faptelor secretar de stat și reprezentant al Ministerului Justiției în cadrul Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor din Agenția Națională pentru Restituirea Proprietăților (ANRP), ulterior procuror șef al DIICOT, de câte două fapte de luare de mită, abuz în serviciu și favorizarea făptuitorului.

Bica a fost arestată în perioada 22 noiembrie 2014 – 21 aprilie 2015.