CEO-ul MasterCard are în plan creșteri de două cifre pentru plățile electronice efectuate din România
Cosmin Vladimirescu a început să folosească un card în 1996, când el era la liceu, iar MasterCard intra pe piața din România. 19 ani mai târziu, Cosmin Vladimirescu este CEO al MasterCard și are în plan creșteri de două cifre pentru plățile electronice efectuate din România.
“Obiectivul meu la MasterCard este să înlocuiesc cât mai mult plățile în numerar, iar un rezultat bun ar fi o creștere de 15-20% pe an. Nu este o schimbare pe termen scurt, ci determinarea unei schimbări comportamentale, care va veni în timp.“ Așa poate fi rezumat discursul lui Cosmin Vladimirescu, general manager pentru România în cadrul MasterCard, din cadrul evenimentului Meet the CEO.
Cosmin Vladimirescu a intrat în echipa MasterCard Europe în aprilie 2007, în poziția de account manager pentru România. Principala sa responsabilitate, la acea vreme, consta în lansarea, alături de partenerii MasterCard, de produse și programe noi de carduri. Astăzi conduce o echipă de 15 oameni și spune că principalul său inamic este numerarul.
Relația lui Cosmin Vladimirescu cu cardurile a început de timpuriu, în familie: „Mama lucra într-o bancă, așa că acasă auzeam destul de mult despre ce se întâmplă pe piața financiară. Cred că un moment definitoriu a fost când ea mi-a pus un card în mână și m-a lăsat să îmi gestionez singur bugetul“, povestește zâmbind Cosmin Vladimirescu: „A fost un exercițiu dureros, pentru care relația mea cu ea încă suferă, dar a fost foarte bine pentru mine. În 1996, când se întâmpla asta, n-aveam ce să fac cu cardul. Era un singur bancomat pe care îl știam, instalat la McDonald’s la Unirii, înăuntru. Mergeam cu un prieten cu mașina și scoteam de acolo bani“.
Spre sfârșitul facultății, când avea deja câțiva ani de experiență în utilizarea cardurilor, a aflat că cei de la Romcard recrutează: „Am ajuns să am și un interviu cu domnul Marin Mitroi, care, trecând de primele două minute în care evident a fost într-o stare de șoc, pentru că eram destul de nonconformist, mi-a spus: «Băi băiatule, eu te-aș angaja pentru că am nevoie de unul ca tine, dar nu poți să vii așa la muncă. Trebuie să te tunzi și să-ți scoți cerceii, altfel nu se poate.» Și n-am vrut atunci să renunț la cercei, așa că n-a fost să fie la Romcard“.
După terminarea facultății, Vladimirescu și-a încercat norocul în zona antreprenoriatului, dar aventura sa a durat doar câteva luni. „Mica aventură antreprenorială a constat în faptul că am cumpărat cu un prieten vreo 50 de modemuri dial-up și ne-am făcut un ISP (Internet Service Provider – n.red.). Ne-am distrat bine cam două luni, după care am mâncat covrigi și am renunțat, pentru că am primit o ofertă de la Bancpost și am acceptat fără să stau pe gânduri.“
Oferta de la Bancpost, venită la jumătatea anului 2000, a reprezentat începutul carierei sale în sistemul bancar, iar jobul de la Bancpost a fost un avanpost pentru viitoarea sa traiectorie profesională. „Cred că a fost ca efectul bulgărelui de zăpadă: am avut o oportunitate când mi s-a oferit primul meu job adevărat, imediat după terminarea facultății, ca ofițer de fraudă la Bancpost. Am avut două oferte atunci, dar nu pot să spun la ce am renunțat. Jobul pe care l-am acceptat avea legătură cu cardurile, știam că în perioada aceea se întâmplau și evenimente mai neplăcute, fraude, iar eu foloseam deja carduri de câțiva ani.“
În anii 2000, povestește Cosmin Vladimirescu, frauda se făcea prin acceptare: erau niște magazine care acceptau carduri „care nu erau chiar în regulă. Dacă își dădeau sau nu seama de chestia asta e discutabil; bine că tehnologia a avansat și verificările acestea nu mai rămân la latitudinea casierului“. Experiența în Bancpost a fost de învățare accelerată. „Primul meu salariu, de 300 de lei, nu însemna mai nimic, dar, pe de altă parte, oricât mi-ar fi dat, cel mai mare avantaj îl aveam din faptul că eram expus informațiilor. Eram în mijlocul evenimentelor, înțelegeam ce se întâmplă. La acea vreme, salariile stăteau pe card doar câteva secunde“, își amintește managerul de la MasterCard. Comportamentul românilor era să scoată toți banii de pe card, unul dintre motive fiind faptul că acceptarea cardurilor la plată era foarte redusă, dar motivul principal fiind lipsa de experiență a românilor în folosirea cardurilor. „E firesc, așa am început cu toții. Diferența e că alții au început să dezvolte plățile cu cardul cu 50 de ani în urmă. Acum ne-am apropiat, nu le suflăm în ceafă, dar suntem la vreo 20 de ani în spate.“
Oportunitatea de a lucra pentru MasterCard a venit ca o surpriză, mai ales pentru că noul job description nu se potrivea cu ceea ce lucrase, pentru o bună vreme de timp, la Bancpost. Cu toate acestea, a decis să încerce. „Când eram la Bancpost nu îndrăzneam să sper la ce fac acum, dar îmi doream să mă dezvolt în direcția asta. Am fost foarte plăcut surprins când mi s-a oferit postul prin care am intrat la MasterCard, în 2007. Atunci era șefă Denisa Mateescu, și ea mi-a zis «Cosmin, am nevoie de un om de vânzări». Eu i-am spus că nu mai făcusem asta, că eram un om de fraudă, de cealaltă parte a baricadei. Munca de convingere nu a fost prea lungă și am acceptat propunerea ei.“
Denisa Mateescu a preluat funcția de conducere a MasterCard România în 2001 și a ocupat acest post până în 2010, atunci când Cosmin Vladimirescu a devenit country manager al companiei. Imediat după ce a absolvit facultatea, Denisa Mateescu a lucrat doi ani la Institutul de Calculatoare și Informatică, pentru ca, în 1994, să se îndrepte spre publicitate. Pe vremea aceea, era un domeniu nou, fără istorie, iar jucătorii erau, așa cum își dorise, companii internaționale. Așa că a lucrat aproape opt ani pe piața de media, la început la Saatchi & Saatchi și apoi la D’Arcy. La Saatchi a intrat în departamentul de media ca junior media executive și apoi a fost promovată media executive. După doi ani, a fost numită senior media executive. Ulterior, între 1998 si 2001, a fost media director la D’Arcy. Experiența din publicitate a apropiat-o de marketing și de mărci, „iar de la un punct încolo, când am simțit că învățasem suficient și că media, în structura în care era în 2001, nu-mi mai oferea mari perspective de evoluție profesională, am decis că e cazul să încep un nou capitol“, spunea Mateescu.

