Cele mai scumpe credite din România. Sute de mii de clienți au împrumutat 500 de milioane de euro
Sute de mii de clienți datorează jumătate de miliard de euro după ce au contractat creditele cu cele mai mari dobÂnzi de pe piață. Businessul IFN-urilor care oferă cei mai scumpi bani din România generează constant întrebări despre capacitatea BNR sau ANPC de reglementare a pieței și de educare a clientului nedorit de bănci și sensibil la tehnici persuasive de marketing.
“Dacă aș avea resurse, mi-aș deschide un business ca acesta mâine, mi se pare normal să speculez o nișă profitabilă în piață. Problema ține de fapt de educația românilor, care, după atâția ani de luat credite, ar trebui să știe mecanismele pe de rost, dar nu pot scăpa de tendința de a se întinde mai mult decât plapuma.“
Replica vine repede. „La ăștia cred că ajung doar oamenii fără prieteni. Dacă aș avea nevoie de sume așa mici, aș putea la orice oră să cer unui prieten. Evident că și prietenii mei ar putea să-mi ceară mie. Fără atâta dobândă, doar pe mulțumesc! În ce lume trăim?“ Comentariile la orice articol pe tema creditelor pe termen scurt cu dobânzi mari se transformă în dezbateri aprinse între cititorii împărțiți în două tabere: unii invocă dobânzi enorme practicate în mod abuziv, referindu-se la indicatorul DAE (dobândă anuală efectivă) de 100%, 1.000% sau mai mult, în timp ce alții îi acuză pe cei împrumutați că devin clienții IFN-urilor fără să aibă cu adevărat nevoie de bani.
Cele două șabloane de gândire sunt contrazise de puținii comentatori neimplicați, observatori ai unei piețe unde reglementări de bază lipsesc, iar clienții sunt ademeniți să cumpere produse de creditare fără să cunoască rostul acestora. Instituțiile financiare nebancare au speculat în anii de criză un segment de piață de care băncile s-au ferit, pentru că obțin beneficii suplimentare din credite de valoare mare acordate pe termen lung și pentru că profitul consistent generat de credite cu valoare mică pe termen scurt vine numai dintr-un portofoliu numeros, de zeci sau sute de mii de clienți. Piața împrumuturilor acordate acasă la client în aceeași zi cu cea a solicitării este astăzi concurată de jucători dispuși să ofere bani în două ore, oriunde în România, fără ca potențialul client să vadă la față vreun angajat al instituției.
Creditul exclusiv online sau creditul prin SMS sunt doar două dintre invențiile crizei, produse vândute cu succes în România către zeci de mii de clienți și adresate celor cu nevoi mai mici de 1.000 de lei timp de maximum două luni. Potrivit datelor Asociației Societăților Financiare ALB România, organizație unde sunt afiliate 86% dintre IFN-uri, portofoliul total al creditului de consum al IFN-urilor în România era de 974 de milioane de euro la 31.12.2014, în timp ce piața creditului de consum IFN a urcat între decembrie 2013 și de-cembrie 2014 de la 568 de milioane la 678 de milioane de euro. Doar în 2014 instituțiile financiare nebancare au acordat credite noi în valoare totală de 522 de milioane de euro, cu aproape 100 de milioane mai mult decât în anul precedent. 42% dintre creditele acordate în anul anterior au o valoare mai mică de 1.000 de euro, iar 78% nu trec de 5.000 de euro. Dintre clienții care au luat un astfel de credit, jumătate au urmat doar liceul sau școala profesională, iar unul din șapte și-a terminat studiile în clasa a opta. Cea mai mare parte a împrumutaților câștigă între 500 și 1.000 de lei, însemnând venituri lunare mai mici sau egale cu salariul minim pe economie.
„Aceste microcredite au apărut datorită unei cereri pe care instituțiile de credit tradiționale nu pot sau nu vor să o satisfacă. După perioada creditului cu buletinul, băncile au înăsprit condițiile de creditare astfel că persoanele care nu mai sunt eligibile pentru credite bancare nu au altă opțiune decât microcreditarea. BNR și Agenția Națională pentru Protecția Consumatorilor ar trebui să joace un rol mai activ pentru a limita posibilitățile de abuz, în condițiile în care persoanele care apelează la microcredite sunt, de regulă, mai puțin familiarizate cu terminologia contractelor de credit și cu clauzele acestora“, spune consultantul Emilian Duca.
Business Magazin a discutat cu toate părțile implicate în procesul de creditare pentru a afla cum funcționează piața creditului cu valoare mică și dobândă mare, ce puncte vulnerabile permit abuzuri și cine reglementează dobânzile și regulile jocului.
CONTINUAREA ÎN PAGINA URMĂTOARE ->