Cele mai inovatoare companii din România

Ce este inovația și de ce suntem inovatori modești? Cum e posibil ca, în pofida dezvoltării sectorului IT, România să se numere printre țările cu cel mai redus nivel de inovație? Care sunt motoarele care catalizează apariția inovațiilor? Care este gradul de interes al companiilor de pe plan local pentru inovație în comparație cu alte piețe? Acestea sunt doar câteva dintre întrebările la care au răspuns participanții la ediția din acest an a conferinței Cele mai inovatoare companii din România, proiect ajuns la a treia ediție.

Puteți citi mai multe despre companiile și proiectele selectate în acest număr special în ediția tipărită a revistei începând cu 5 decembrie 2016. De-a lungul acestei săptămâni articolele vor fi disponibile și pe site.

Lecții de antreprenoriat pentru studenți

Spălătoria inteligentă din Brașov

Școala virtuală a angajaților din companii

Primii pași ai orașului inteligent

Tehnici de lean start-up în crearea și lansarea produselor noi

Hypervisor Introspection (HVI) – prima soluție de securitate poziționată în afara sistemului de operare

Woogie, asistentul personal al copiilor

Implementarea Kaizenului în fabrică

Video la dispoziția clientului

Portofel „made in Romania”

Banking și cumpărături la un click distanță

Arhivă electronică direct corelată cu platforma Lagermax

Rolul IoT în programele de training

Proiectul care va schimba profund relația dintre proprietar și chiriaș

Inovație în reciclare

Proiectul Celor mai inovatoare companii din România a fost inițiat de fostul redactor-șef al publicației, Dorin Oancea, care observa, în baza unor informații de la Institutul Național de Statistică, cum una din cinci companii din România a implementat, în perioada 2010-2012, un produs sau un proces nou, o metodă de organizare sau de marketing nouă.

Edițiile anterioare ale proiectului au reunit inovații dintre cele mai diverse: de la compania cu un singur angajat, a unui tânăr care rezolvase o problemă cât se poate de importantă pentru companii, facilitându-le acestora accesul la bazele de date ale Ministerului Finanțelor, la companii care au reinventat banalul plic și au redus astfel cheltuielile legate de corespondență cu 30%. Sau soluții software care asigură comunicarea dintre medic și pacient la distanță, un simulator 3D conceput la Timișora, care pregătește operatorii fabricii înainte ca aceștia să înceapă să lucreze efectiv în producție, sau o școală de formare profesională în domeniul IT, gratuită și unde nu se cer diplome sau rezultate la bacalaureat, dar care are cel mai ridicat grad de dificultate la admitere din România.

Pe parcursul ultimilor ani discuțiile despre inovație s-au înmulțit, însă statistica arată că de fapt rezultatele nu se îmbunătățesc cu viteza cu care se popularizează termenul; ba mai mult decât atât, tendința de inovare a companiilor din România este în scădere, și nu cu 1-2%, ci cu aproape opt puncte procentuale față de nivelul din 2010-2012, până la 12,8%, în intervalul 2012-2014.

În 2014, cel mai recent an pentru care există informații publice disponibile, valoarea totală a cheltuielilor pentru inovația de produse sau procese în România a fost de 3,43 de miliarde lei. Spre comparație, doar Facebook a investit în cercetare și dezvoltare 4,8 miliarde de dolari într-un an – în timp ce în cazul Volkswagen, compania care investește cel mai mult în cercetare și dezvoltare – investițiile s-au plasat la 13,2 miliarde de dolari, iar în cazul Apple, la 8,1 miliarde de dolari.

Ponderea redusă a cheltuielilor cu cercetarea și dezvoltarea în PIB, de circa 0,4%, ne așază pe ultimul loc în Europa, iar cea mai recentă analiză a Comisiei Europene ne etichetează drept „inovator modest”, descriere în care se mai află doar Bulgaria.

Aurelian Moraru, director general al Kromatic, povestește despre spălătoria inteligentă dezvoltată de compania pe care o conduce. „Bineînțeles că inovația a cerut destul de mult timp și efort din partea mea și a colegilor noștri, iar în final soluția pe care am găsit-o a fost să identificăm textilele, să le dăm o identitate unică folosind microcipuri și dezvoltând, bineînțeles, pe această tehnologie acest concept de «smart textiles» care a dus la un centru de cercetare în cadrul companiei, cu diverse rezultate pe care noi le considerăm notabile.” Și dă drept exemplu scăderea resurselor specifice spălătoriilor, un management mult mai bun, raportări online către clienți, securitatea produselor textile și un foarte bun return of investment, indicator financiar extrem de important în orice business. „Este important ca toți cei care reușesc să facă ceva să vină cu o inovație, cu o invenție, să împărtășească noutatea”, adaugă Aurelian Moraru.

Alma Malaș, senior manager în cadrul Metro Systems Romania, spune că firma pentru care lucrează deservește clienți dintr-un număr impresionant de țări. „Din acest motiv, inovația este practic pe primul plan în preocupările noastre.” De profesie IT-ist, Alma Malaș spune că a lucrat în acest domeniu toată viața și că a profitat de toate oportunitățile meseriei: de a recunoaște patternuri, de a observa cum se dezvoltă, cum se pot implementa mai departe. „În ultimii ani, aș spune că una din preocupările pe care mi le manifest alături de colegii mei este aceea de a înțelege cum poți transforma o companie de câteva sute de oameni într-o companie care să aibă un spirit inovator, care să gândească altfel și care să iasă din tiparele a ceea ce a făcut până într-un anumit moment.”

Radu Constantinescu, managing partner al Qualitance, spune că firma pe care o conduce a fost preocupată încă de la înființare „să aducem cât mai multă valoare adăugată în ceea ce facem”; un prim pas a fost să învețe de la persoane care se pricep mai bine și au reușit să creeze un grup de consilieri în Silicon Valley. Pasul următor a fost să meargă către zona în care pot oferi companiilor mari servicii în zona de inovație în tehnologie. Iar anul acesta au deschis o astfel de linie; printre primii clienți s-a numărat grupul Virgin, cu care au făcut designul unei noi linii de business și al unor aplicații care să susțină acea zonă. „Pilonii pe care ne bazăm, pe lângă inovația tehnologică, tehnologii emergente, realitate virtuală, big data sau machine learning, sunt design thinking și rapid prototyping ca acceleratori pentru inovație”, adaugă Radu Constantinescu.

Adina Ionescu, director Departament Dezvoltare Durabilă în cadrul producătorului de mobilă Lemet, spune: „Investițiile au reprezentat întotdeauna pentru noi o prioritate; trendul ascendent al investițiilor s-a oprit undeva în 2008, când s-a încheiat un prim ciclu economic și pentru noi”. Odată cu venirea crizei a început alt ciclu economic. La ediția de anul trecut a proiectului Celor mai inovatoare companii din România, Lemet a primit un premiu pentru o linie de producție, iar Adina Ionescu povestește că fabrica a fost gândită, inițial, pentru producții de serii mari. Până în 2008, cei mai mulți clienți nu doreau mobilier personalizat; odată cu venirea crizei preferințele s-au schimbat și și-au dorit piese de mobilier cât mai personalizate, în serii cât mai mici. Lemet a trebuit să se adapteze și a comandat producătorului de echipamente o investiție de 4 milioane de euro, realizată în 2011 cu fonduri europene. „Dacă pe liniile pentru serii mari panourile aveau aceeași dimensiune și productivitatea era undeva la 5.000 de panouri identice pe 8 ore, această linie poate să producă panouri succesive diferite, atât ca dimensiune cât și ca decoruri. Colegii noștri de la tehnic, împreună cu inginerii producătorilor de utilaje au creat un sistem complet automatizat în care panoul, pe întreg ciclul de producție de la debitare până la ambalare, nu este manipulat intermediar și nu trece de două ori prin același utilaj. A fost o inovație pentru noi, am avut vizite din America de Sud sau din Europa, din branșa noastră pentru a vedea cum am gândit noi această linie”.