Cele mai dinamice companii din România. Analiză: Pilonii de sprijin ai economiei în pandemie

O treime dintre sectoarele majore din economie – mai exact 23 dintr-un total de 65 – au reușit în fiecare din ultimii doi ani să rămână pe plus în pofida unui context marcat de pandemie și deci de o impredictibilitate fără precedent. Sănătate și asistență socială, activități veterinare, industria alimentară și poștă și curierat sunt doar câteva dintre industriile în cadrul cărora businessurile nu doar că au mers mai departe – vorba piesei „The Show Must Go On” -, dar au și reușit să se dezvolte, capitalizând anumite slăbiciuni ale lanțurilor de distribuție, anumite probleme mondiale sau anumite schimbări ale comportamentului de consum. Deși evoluția bună din aceste domenii – dar și din altele – era deja anunțată de companii și chiar discutată, acum ea este confirmată și de cifre.

La o privire de ansamblu, anul trecut a fost unul foarte bun pentru businessul românesc, cifra de afaceri cumulată a celor peste 800.000 de companii din economie apropiindu-se la un pas de 2.000 de miliarde de lei, cu 16% peste nivelul din 2020, primul an marcat de pandemie, și aproape dublu față de nivelul din 2008 ori 2009. Datele aferente lui 2021 iau în calcul toate companiile care și-au depus rezultatele financiare până la 15 iulie, așa că e posibil ca cifrele să fi crescut între timp, odată ce și alte firme și-au făcut publice datele din bilanț.

Până la jumătatea verii, erau 803.000 de companii locale care își depuseseră bilanțurile la Ministerul de Finanțe, cu 4.000 mai puține decât în 2020, astfel că datele sunt relevante și indică un an cu adevărat bun pentru business, un an de revenire după șocul inițial pe care l-a reprezentat pandemia de Covid-19. Deși au mai existat restricții și în 2021, numărul lor și impactul pe care l-au avut asupra mediului de afaceri au fost mai reduse. Chiar și așa, există șase sectoare – dintr-un total de 65, deci aproape 10% – unde rezultatele indică un declin față de 2020, este vorba de activități de editare, activități juridice și contabilitate, repararea, întreținerea și instalarea mașinilor și echipamentelor, transporturi aeriene, telecomunicații și fabricarea altor mijloace de transport. Motivele din spatele acestor evoluții pot diferi. Spre exemplu, pe piața editurilor, ce include piața de carte, declinul de 1,9% poate fi explicat de faptul că în primul an de pandemie, când ei au cumpărat au stat acasă mai mult decât oricând, au cumpărat mai multe cărți, de dezvoltare personală și psihologie – pentru a înțelege, poate, situația prin care treceau –, pentru copii – pentru că și cei mici petreceau timp suplimentar la interior – ori de beletristică – pentru a evada din cotidian. Când au început din nou să iasă, să își reia viața obișnuită, e posibil ca achizițiile de carte să se fi diminuat. Totodată, sub acest CAEN sunt incluse și companiile ce editează reviste și ziare, iar cum numărul publicațiilor scade, și cifrele aferente industriei evoluează în aceeași direcție.

Inflația galopantă pune presiune, de fapt, pe cele mai multe sectoare din economie, consumul privat fiind lovit și el, după un 2021 în care acest indicator a postat o creștere de două cifre (peste 10%), potrivit INS. Acest apetit pentru shopping de anul trecut se vede și în datele de la RECOM.

În cazul altor sectoare, explicația e diferită, spre exemplu unul dintre jucătorii de top nu și-a depus rezultatele (BlueAir în industria transporturilor aeriene) și astfel cifrele sunt distorsionate.

Per ansamblu, 2021 a fost mai bun decât precedentul pentru cele mai multe sectoare din economie, dat fiind că în primul an de pandemie varii industrii au fost lovite din plin, de la HoReCa la agenții de turism și de la agențiile de pariuri și jocuri de noroc (închise o vreme și funcționând cu restricții în rest) la activități sportive – afectate și ele de aceleași restricții. În 2020, mai bine de 60% dintre sectoarele analizate de ZF (40 din 65 de industrii) au postat scăderi.

De aceea, Ziarul Financiar a încercat să vadă care sunt acele industrii ce au fost pilonii de sprijin ai economiei în pandemie, în fiecare dintre cei doi ani. Doar 23 de domenii au reușit să crească și în 2020 (versus 2019) și anul trecut (versus precedentul).

Aceste domenii, care au reprezentat pilonii de sprijin ai economiei în vremea crizei sanitare, adună peste 410.000 de firme, cu afaceri de 1.100 mld. lei și 2 milioane de salariați. Ținând cont că tot mediul de business românesc a raportat afaceri de puțin sub 2.000 de miliarde de lei în 2021, rezultă că afacerile active în unul dintre cele 23 de sectoare au contribuit cu mai bine de jumătate la total. Ponderea se păstrează și la număr de firme și la număr de salariați, deci putem spune că o treime din sectoarele din economie țin în spate mai bine de 50% din mediul de business.

Printre cele mai bune evoluții anul trecut le-a avut, din nou, sectorul sănătății și asistenței sociale, care se află pe locul secund ca ritm de creștere (după prelucrarea lemnului), cu un plus de 28,4%. Creșterea vine într-un an în care spitalele au continuat să fie sub presiunea pandemiei, în care campaniile de vaccinare au fost „în floare”, iar oamenii s-au întors în sistemul medical și pentru alte probleme, după un 2020 guvernat de panica îmbolnăvirii de COVID-19 și de prioritizarea bolnavilor care sufereau de pe urma acestui virus.

În strânsă legătură cu sistemul de sănătate, producția de medicamente a avut și ea o evoluție pozitivă, deși avansul s-a mai temperat față de primul an de pandemie. Această industrie este una concentrată la vârf, numărând o mână de companii mari. Și totuși, jucătorii din producția de medicamente sunt vitali pentru sectorul farma. Spre exemplu, primele cinci fabrici locale de profil – Zentiva, Sun Pharma (Terapia), Antibiotice, Novartis (Sandoz) și Biofarm – au produs cumulat 53 milioane de cutii de pastile în primele trei luni din 2022, ceea ce reprezintă 30% din consumul total în perioada menționată, potrivit datelor companieie de cercetare de piață Cegedim. În valoare, cota lor de piață e mai mică, iar asta pentru că jucătorii locali au produse mai accesibile ca preț, după cum spun executivii din domeniu.

Există și alte sectoare, dintre cele 23 descoperite de ZF ca fiind pe plus în ambii ani de pandemie, unde numărul de jucători este foarte restrâns. Este cazul producției de țigări. Aici sunt doar 17 companii în total, cu afaceri cumulate de 2,2 mld. lei. Dezvoltarea în domeniu se face prin investițiile firmelor deja active mai degrabă decât prin atragerea de nume noi, iar asta pentru că și la nivel mondial jocurile sunt făcute de doar câțiva giganți.

La polul opus, de departe cele mai concurențiale sectoare sunt comerțul (cu amănuntul și cu ridicata) și construcțiile. Afaceri de 134,9 miliarde de lei și peste 420.000 de angajați în cele aproape 90.000 de companii – așa arată, pe scurt, imaginea pieței construcțiilor la bilanțul anului 2021, potrivit calculelor ZF pe baza informațiilor furnizate de Oficiul Național al Registrului Comerțului (ONRC). Deși toți indicatorii sunt pe plus față de anul precedent, se remarcă, din punctul de vedere al afacerilor și al forței de muncă, o încetinire a ritmului de creștere. În ultimii doi ani, de la debutul pandemiei de COVID-19, ponderea construcțiilor în ansamblul creșterii economice a devenit tot mai importantă, însă greutatea acestui domeniu, care generează 7% din PIB, se datorează nu statului, ci investitorilor privați.

Totuși, se anunță vremuri grele pentru acest domeniu, dat fiind că inflația pune presiune pe bugetele firmelor și pe prețurile finale, iar din acest motiv, unele proiecte sunt puse pe pauză. De asemenea, prețurile mari îi sperie și pe consumatorii care se gândesc de două ori înainte de a-și cumpăra o casă, spre exemplu. Inflația galopantă pune presiune, de fapt, pe cele mai multe sectoare din economie, consumul privat fiind lovit și el, după un 2021 în care acest indicator a postat o creștere de două cifre (peste 10%), potrivit INS. Acest apetit pentru shopping de anul trecut se vede și în datele de la RECOM. Comerțul cu amănuntul de produse alimentare, băuturi și tutun a postat un plus de 7,5% anul trecut, după un avans chiar mai generos (de 9%) în 2020, când mulți români au făcut – cel puțin în martie și aprilie – cumpărături pentru stocare. Totodată, faptul că oamenii nu au mai putut ieși în oraș, că nu au mai putut călători, a dus la un transfer de bani în consumul pentru acasă. O parte din sumă a mers către alimente și băuturi mai scumpe. O altă parte s-a îndreptat către produse pentru dotarea locuinței – electrocasnice, mobilier și altele asemenea. În acest context, comerțul cu amănuntul de produse nealimentare a crescut cu 6,7% în 2020 versus 2019, ritmul fiind tras în jos jucătorii din modă sau cosmetice care au avut de suferit din cauza restricțiilor și a faptului că oamenii au stat acasă și nu s-au mai înnoit la fel de des, nu s-au mai machiat sau parfumat. Anul trecut, sectorul a postat un avans dublu, dat fiind că toate subsectoarele și-au pus umărul la creștere.

Și alte domenii strâns legate de consum și de comerțul cu amănuntul au avut evoluții bune în pandemie, cum ar fi comerțul cu ridicata (e vorba de companiile de distribuție, de magazinele cash & carry, de traderii agricoli – iar 2021 a fost un an agricol record) sau industria alimentară. În cazul acesteia din urmă, evoluția pozitivă se datorează mai multor factori. Pe de-o parte, oamenii au pus accent – mai ales în pandemie – pe produse românești, căutându-le la raft în detrimentul celor de import. Pe de alta, uptradingul sau procesul de premiumizare ce a avut loc în 2020 și 2021, datorită faptului că au fost bani în piață, a rotunjit și el veniturile fabricilor de alimente. Din păcate, în acest an, se vede deja o schimbare a direcției de mers, din cauza scumpirilor pe bandă rulantă, românii începând să caute iar oferte, promoții și prețuri avantajoase.

Există totuși, spun analiștii companiei de cercetare de piață GfK, premiumizare în anumite categorii, precum cafea boabe și cafea măcinată, iaurt, deserturi pe bază de lapte, specialități de brânză sau pet food (hrană pentru animalele de companie).

Timpul îndelungat petrecut la interior în 2020 mai ales, precum și regulile de distanțare socială impuse de autorități i-au determinat pe oamenii din toată lumea, inclusiv din România, să adopte sau să cumpere un animal de companie, fie el câine, pisică, hamster sau altă vietate. Fie doar pentru că aveau nevoie de companie, fie că aveau nevoie de o scuză în plus pentru a ieși din casă, oamenii au decis în primul an de pandemie, mai mult ca niciodată, să aibă un pet, însă trendul exista deja într-o lume tot mai grăbită și mai singură. În aceste condiții, domeniul activităților veterinare a crescut cu circa 16% în fiecare din ultimii doi ani, până la 2,1 mld. lei.

Acest sector își va continua dezvoltarea atât pentru că jucătorii străini mari fac primii pași pe piața locală – cum e cazul Fressnapf din Germania, care a intrat oficial în România de puțină vreme -, cât și pentru că, după modelul din Occident, animalele de companie devin o opțiune pentru tot mai mulți oameni. Iar odată ce ai adoptat un pet, vei investi în bunuri și servicii pentru el. Există mai multe sectoare care au reușit să crească în cei doi ani de pandemie, să se dezvolte în pofida unei impredictabilități fără precedent, dar faptul că industrii precum servicii informatice, alte activități științifice și tehnice sau cercetare-dezvoltare se găsesc printre ele demonstrează că economia locală nu doar că e pe plus, dar devine tot mai complexă. Creșterea accelerată a unor domenii cu valoarea adăugată brută mare duce în timp la o dezvoltare sustenabilă și la un nivel de trai mai bun.

Cum a fost realizată analiza?

Performanța per sectoare a fost calculată pe baza CAEN-urilor raportate de companii și pe baza rezultatelor financiare depuse de acestea pe ultimii ani.

Pentru relevanța datelor, au fost luate în considerare sectoarele majore și au fost reunite sub aceeași umbrelă CAEN-urile similare. Spre exemplu, comerțul cu amănuntul de alimente, băuturi și tutun reprezintă un singur domeniu, deși în realitate sunt mult mai multe CAEN-uri sub aceeași umbrelă mare. Totodată, există sectoare mici, a căror contribuție la mediul de business nu e semnificativă, astfel că ele e posibil să nu apară în listă.