Cele 8 mld. euro primite în 2023 de la UE au făcut din construcții o ramură pe care economia se bazează solid pentru creștere, mai mult decât pe industrie

♦ Lucrările de construcții au crescut pe volum, la 11 luni din 2023, cu 12,5% ♦ Vremea caldă a ajutat sectorul care, în noiembrie, a crescut cu 2,6% față de octombrie ♦ În primele trei trimestre, construcțiile au contribuit cu 0,3% la creșterea economică de 1,4%, față de un minus de 0,6%, contribuția industriei.

Industria a avut un recul puternic anul trecut, cu un minus de 5% la 11 luni (ultimele date publice), pe fondul tulburărilor încă mari din țările occidentale cu care industria României are legături puternice – cu Germania în special – și unde creșterea este slabă. Zona euro se așteaptă la o creștere anemică și anul acesta, în jur de 1%. Nici România nu a performat cine știe ce anul trecut, un plus de 1,4% pe primele trei trimestre și vom vedea, probabil, o creștere și mai mică pe final de 2023 (datele vor fi publicate de INS la 14 februarie). Creșterea de anul trecut, chiar nemulțumitoare cum este, a venit dintr-un an agricol bun, dar și din evoluția bună a unui sector care nu înseamnă decât 6% din PIB, dar care merge, de la pandemie încoace, foarte bine: construcțiile.

Construcțiile au crescut la 11 luni din 2023 cu 12,5% și au contribuit la avansul PIB din primele trei trimestre cu 0,3%. Agricultura a contribuit și ea cu 0,3%, IT&C tot cu 0,3%, iar comerțul cu 0,2%. Industria a tras în jos: minus 0,6%.

Dar sectorul construcțiilor nu a mers cu toate motoarele pornite. Pe ansamblu, sectorul a crescut cu 12,5%. Dar, pe obiecte de construcții, rezidențialul a scăzut cu 7,5%, iar sectorul nerezidențial (școli, spitale) a crescut cu doar 0,5%. În schimb, sectorul construcțiilor inginerești (autostrăzi, poduri, viaducte, pasaje) a crescut spectaculos: plus 31,7%.

De aceea construcțiile inginerești merită o atenție aparte, chiar și pentru că se văd – pasajul de la Doamna Ghica din București se vede, lucrările de pe Centrura Bucureștiului drumul expres spre Râmnicu Vâlcea se văd și ele cu ochiul liber. Se lucrează pe șosele și pe autostrăzi într-un ritm mai evident și mai solid decât în anii trecuți, ceea ce înseamnă că sunt bani pentru ele.

De la integrarea în UE pâna la finalul anului trecut, România a primit de la UE 92 de miliarde de euro și, scăzând contribuția ei la bugetul Uniunii, a rămas cu un plus de 62,5 miliarde de euro. Anul trecut, România a primit de la UE 10,8 miliarde de euro și a contribuit cu 2,8 miliarde de euro la bugetul Uniunii. A avut, deci, un sold pozitiv de 8 miliarde de euro. Care înseamnă 2,5% din PIB, adică în jur de 8% din ceea ce avem noi ca veniturile fiscale, care sunt la 27 % din PIB.

Așa că fondurile UE au ajutat sectorul construcțiilor foarte mult. Banii de la UE sunt împrăștiați în toate părțile, dar sectorul construcțiilor inginerești beneficiază de fonduri importante și atunci, ceea ce părea că nu se va întâmpla niciodată începe să se întâmple.

Cum vremea a fost bună, construcțiile au rămas pe un plus solid la final de an 2023. În noiembrie față de octombrie, construcțiile inginerești au crescut cu 6,1%, sectorul nerezidențial cu 5,9% și cel rezidențial cu 2,8%.