Cele 1.000 de șantiere verzi: unde sunt cele mai multe proiecte eoliene sau solare care au trecut de etapa hârtiilor? În ciuda numerelor mari, implementarea a fost problema anului 2024 în regenerabile

♦ Lansarea schemei de Contracte pentru Diferență (CfD) ar putea accelera realizarea investițiilor în proiecte de energie verde ♦ Implementarea rămâne cea mai mare provocare pentru sectorul energiei verzi după mai bine de doi ani  în care boom-ul de investiții a rămas mai mult pe hârtie.

„Deși implementarea rămâne o provocare, schemele de suport cum este cazul Contractelor pentru Diferență sunt de așteptat să accelereze tranziția României spre energia regenerabilă“,  spun reprezentanții RPIA (Romanian Photovoltaic Industry Association) pe contul oficial de LinkedIn. În linii mari, astfel de contracte pentru diferență (CfD) prevăd ca producătorului de energie să-i fie garantat un preț minim de vânzare. Practic, investiția devine astfel lipsită de riscuri și apetisantă pentru bănci. În prima rundă de licitație, aflată acum în desfășurare, vor fi alo­cate capacități de 500 MW în proiecte de energie solară și 1.000 MW pentru proiecte de energie eoliană. Prețul maxim care va fi garantat este de 78 de euro/MWh pentru energia solară și 82 de euro pe MWh pentru energia eoliană, totul pe o perioadă de 15 ani. Până la finalul acestui an, România ar trebui să aibă lista de proiecte care vor beneficia de această schemă de sprijin, pentru care a fost obținut un nivel de finanțare de 3 miliarde de euro din Fondul de Modernizare astfel încât schema să nu se descarce în facturi. Deocamdată.

Potrivit datelor prezentate de RPIA, anul acesta au primit avize de racordare circa 11.000 MW de parcuri solare și 4.000 MW în proiecte de energie eoliană.

Din păcate, doar aici a fost o efervescență în contextul în care implementările nu s-au ridicat la nivelul așteptărilor.

„898 MW de capacitate în proiecte de energie eoliană și solară ar putea deveni operaționale până la finalul acestui an, o creștere de 58% față de anul 2023, potrivit celor mai recente date ale ANRE“, mai precizează RPIA. Tot asociația, care citează date colectate de VICTA IBC Focus, un tool realizat de IBC Focus, com­panie de monitorizare a șan­tie­relor în construcții, spune că la acest moment sunt peste 1.200 de șantiere de eoliene și solare la nivel național, județele precum Dolj, Giurgiu și  Constanța ieșind în evidență prin numărul mare de proiecte.

Trecerea de la hârtii la șantiere este esențială pentru România dacă se ține cont de obiectivele asumate pe zona de energie verde. De exemplu, Ministerul Energiei a publicat recent a doua versiune actualizată a Planului Național Integrat în domeniul Energiei și Schimbărilor Climatice (PNIESC) 2025-2030. Această actualizare reflectă angajamentele României în direcția atingerii obiectivelor ambițioase ale Uniunii Europene privind tranziția energetică și combaterea schimbărilor climatice, arată un comunicat al instituției publicat ieri. Penultima variantă a PNIESC-ului, care poate fi considerată adevărata strategie ener­getică a României, este de la finalul anului trecut.

„Obiectivul României este de a atinge o pondere a SRE (surse regenerabile de energie) în consumul final brut de energie de cel puțin 38,3% până în 2030. Proiecțiile indică faptul că până în 2025 ponderea SRE va ajunge la 31,0%. Țintele vor fi îndeplinite, în principal prin creșterea capacității instalate de producere a energiei din surse eoliene și solare și prin folosirea tehnologiilor bazate pe pompe de căldură pentru procesul de încălzire și răcire“, se arată în noua variantă a PNIESC-ului.

Obiectivul este mai ambițios față de cel din varianta anterioară a PNIESC-ului în care România își asumase doar 36,2%. În prezent, ponderea SRE în consumul final brut de energie este de circa 29%.

Pentru a atinge acest obiectiv, capacitatea unităților de producere a energiei regenerabile ar trebui să ajungă la nivelul anului 2030 la 22,7 GW de la 11,7 GW în prezent, capacitate care include tehnologiile solar, eolian, biomasă, dar mai ales hidro, unde România deja are o capacitate de 6,6 GW, neschimbată de ani de zile. Estimările sunt foarte optimiste mai ales ținând cont de faptul că în ultimii patru ani nu s-a pus mare lucru în funcțiune. Dincolo de declarații, în realitate piața de proiecte regenerabile nu a produs nici anul acesta schimbarea mult așteptată.