Cel mai puternic manager român din lume: „Nu am ascuns niciodată țara de unde vin"

„Sunt Român, mi-s’ Bănățan, mi-s’ Cimișorean, așa că indiferent dacă m-am aflat în țară sau în străinătate nu am ascuns acest lucru.” Educația primită în familie, în școală (la toate nivelurile), în comunitate, a marcat întreaga sa viață și l-a ajutat, povestește chiar el, să devină „Călin cel de astăzi, cu bune și cu mai puțin bune. Și toate acestea  s-au întâmplat în România, la rândul ei cu bune și cu mai puțin bune”. Prin urmare, raționează el, poate spune că tot ceea ce a realizat până acum se datorează și faptului că este român. În ultimii 20 de ani a interacționat cu nenumărate persoane de diferite naționalități și a ajuns la concluzia că istețimea, hărnicia, onestitatea, la fel ca și prostia, lenea și minciuna sunt proporțional distribuite peste tot în lume. „Așa că nu m-am simțit marginalizat aproape niciodată din cauza faptului că sunt român și am învățat să nu judec niciodată o națiune ca grup.”

În opinia lui, leadership-ul, respectiv capacitatea de a conduce, este educabil, cu toate că literatura de specialitate abundă în teorii conform cărora leadership-ul este o calitate înnăscută. Activitatea unui lider sau manager acoperă o largă arie de responsabilități, însă în principal se ocupă de procese, tehnologie și oameni. „Cred că este relativ ușor să dobândim reale calități în zona coordonării proceselor și respectiv a tehnologiei. Din experiența mea, capitolul la care foarte mulți manageri eșuează este coordonarea și dezvoltarea resurselor umane.” Așa-zisa „inteligență emoțională” este cea care ajută un lider să înțeleagă ceea ce se întâmplă în jurul său, îi permite să se adapteze în diferite medii și culturi și implicit să livreze rezultate în afacere.

Pe de altă parte, Călin Drăgan nu crede că mangerii români sunt foarte diferiți de cei de alte naționalități. „Suntem tot atât de buni pe cât de mult decidem să investim în propria dezvoltare și nu sunt puțini cei care fac asta.” O dovadă, subliniază el, este faptul că există mulți români în poziții importante peste tot în lume. „Am observat însă că persoanele care provin din țări în curs de dezvoltare (de exemplu Europa Centrală și de Est, sud-estul Asiei) sunt mult mai determinate în orice întreprind. Probabil din cauza faptului că oportunitățile de creștere sunt mult mai mari comparativ cu cele din țările dezvoltate și implicit disponibilitatea pentru efort este semnificativ crescută.„ Or, piața forței de muncă a sesizat această tendință și „cu siguranță, dacă veți călători în marile centre financiare și de afaceri din lume (New York, Londra, Hong Kong, Singapore sau Tokio), veți fi impresionați de numărul relativ mare de manageri provenind din aceste zone”.

În experiența sa din Țara Soarelui-Răsare, a fost foarte plăcut surprins să constate, încă de la sosire, că marea majoritate a japonezilor știu cu precizie unde se află România pe hartă „și de asemenea câteva lucruri despre noi, majoritatea neutre„. Și-a dat seama ulterior că acest lucru se datorează sistemului de educație intens, dar excepțional din Japonia: „Toată lumea știe aici cine este Nadia Comăneci și cine este Dracula. În cadrul companiei suntem doi români (celălalt e Dan Nistor, director și executive vice president), iar imaginea despre România și nație este probabil puternic influențată de comportamentul nostru”.

De fapt, Călin Drăgan s-a considerat întotdeauna „ambasador„ sau „reprezentant„ al țării oriunde a muncit sau călătorit. „Însă vreau să fiu foarte explicit și să spun că nu am făcut și nu o să fac asta prin prisma poziției în ierarhia de business, ci pur și simplu prin comportament. Cred cu fermitate că «cei șapte ani de acasă» aplicați de fiecare dintre noi atunci când călătorim în străinătate sunt cea mai bună dovadă de patriotism și cel mai elegant lobby pe care îl putem face pentru țara noastră.”