Cel mai important organism de supraveghere financiară din lume avertizează:Era șocurilor nu a trecut

Cel mai puternic organism de supraveghere financiară din lume a avertizat asupra unor provocări și șocuri suplimentare în lunile următoare, în condițiile în care ratele ridicate ale dobânzilor subminează redresarea economică și amenință sectoare cheie, inclusiv cel imobiliar, scrie Financial Times.

În informarea periodică adresată liderilor G20 înainte de summitul de săptămâna aceasta de la New Delhi, Klaas Knot, președintele Consiliului pentru Stabilitate Financiară, cu sediul la Basel, a declarat: „Redresarea economică mondială își pierde din avânt, iar efectele creșterii ratelor dobânzilor în marile economii se fac simțite din ce în ce mai mult. Cu siguranță că vor apărea și alte șocuri cu care se va confrunta sistemul financiar global, atât în lunile următoarea cât și în anii următori”.

Piețele financiare au fost relativ stabile în ultimele luni, un răgaz binevenit după o serie de crize din acest an, care au avut drept victime creditori americani de talie medie, precum Silicon Valley Bank și Signature, și au dus la dispariția Credit Suisse din Europa, care a fost absorbită de rivalul său elvețian UBS.

Dar Knot a declarat că riscurile din sistemul financiar sunt încă evidente, chiar dacă contagiunea provocată de evenimentele din februarie și martie a fost limitată.

El a subliniat că sectorul imobiliar este un domeniu pe care autoritățile ar trebui să îl „monitorizeze îndeaproape” pentru a vedea dacă există semne de stres, având în vedere vulnerabilitatea acestuia la creșterile de rate, și a îndemnat „furnizorii de servicii financiare din aceste sectoare să își gestioneze riscurile în mod corespunzător”.

Ratele mai mari ale dobânzilor au nevoie de timp pentru a se transmite pe deplin în economia reală, deoarece unii debitori au credite cu rată fixă stabilite înainte ca băncile centrale, precum Rezerva Federală a SUA, Banca Centrală Europeană și Banca Angliei, să înceapă să înăsprească politica monetară pentru a combate inflația în creștere.

Knot a declarat că potențialul de a se produce noi tensiuni pe piață a subliniat necesitatea de a pune în aplicare „pe deplin și în mod consecvent” normele globale privind capitalul bancar convenite de autoritățile de reglementare în 2017 și care urmează să intre în vigoare până în 2023.

De asemenea, el a subliniat necesitatea unei reglementări mai stricte a instituțiilor financiare nebancare – care cuprind totul, de la credite private la fonduri speculative și asiguratori – și a afirmat că este „esențială” punerea în aplicare a reformelor convenite pentru a aborda riscurile de pe aceste piețe.

Regiunile au acționat cu viteze diferite în ceea ce privește măsurile de reglementare a IFNB, inclusiv dispozițiile referitoare la fondurile de piață monetară, fondurile deschise, marjele, efectul de levier și lichiditatea pieței de obligațiuni.

SUA au anunțat în iulie că nu vor pune în aplicare regimul de capital bancar până la jumătatea anului 2025, cu aproximativ șase luni mai târziu decât UE și Regatul Unit, care la rândul lor anunțaseră deja întârzieri, pentru a acorda băncilor mai mult timp pentru a se adapta la noul regim.

Chiar dacă pachetul a fost descris pe scară largă ca fiind „finalul jocului” pentru reglementarea postcriză financiară mondială, factorii de decizie iau deja în considerare un alt set de îmbunătățiri pentru a aborda unele dintre vulnerabilitățile care au fost expuse în acest an.

FT a relatat că aceste măsuri includ înăsprirea regulilor privind capitalul și lichiditatea și obligarea SUA să aplice măsuri convenite la nivel mondial pentru o gamă mai largă de bănci, scrie Business Magazin..