Home Analize Cel mai „costisitor” prieten al omului
Analize

Cel mai „costisitor” prieten al omului

Indiferent că preferă câinii, pisicile sau alte specii mai exotice de animale, un lucru este cert când vorbim de proprietarii de animale de companie din România: le privesc ca pe membri ai familiei și nu fac rabat de la nicio nevoie a acestora, indiferent de sacrificiile financiare necesare. Cum a evoluat însă piața locală de profil în ultimii ani?

Cel mai „costisitor” prieten al omului
Cel mai „costisitor” prieten al omului · Foto: Business Magazin

“Am patru animale de companie: doi câini, un iepure pitic și o broască țestoasă de apă dulce. Lunar, cheltuielile ajung cam la 500 de lei, doar pentru mâncare, produse de igienă și treats (recompense). O dată la trei luni se mai adaugă cam 150 de lei pentru deparazitare internă la câini, iar vara, lunar, încă 150 de lei pentru deparazitare externă. Anual, mai cheltuiesc cam 200 de lei pentru vaccinarea antirabică a celor doi câini. Aleg mereu doar branduri premium pentru toate cele patru animăluțe”, îmi povestește Alexandra, în vârstă de 30 de ani, angajată în cadrul unei companii din IT și unul dintre cei peste 7,5 milioane de proprietari de animale de companie din România, potrivit rompetid.ro.

Aproape 50% dintre gospodăriile din România au un animal de companie, conform PetExpo. În 2017, valoarea pieței locale a produselor alimentare și de îngrijire a animalelor a fost de circa 1,4 miliarde de lei (322 milioane de euro), fiind dublă față de valoarea din urmă cu nouă ani, când se situa la 688 milioane de lei, potrivit datelor Euromonitor citate de ZF. Anul trecut, românii au cumpărat în jur de 172.000 de tone de hrană pentru animalele de companie, o cantitate aproape dublă față de anul 2008, când au cumpărat 93.000 de tone de hrană. Datele companiei de cercetare Euromonitor arată că piața de profil din România este dominată de companii multinaționale precum Mars sau Nestlé, care au o cotă cumulată de 60%.

„Preconizăm în continuare o creștere puternică, determinată de doi factori: în primul rând, proprietarii de animale înlocuiesc hrana acestora, formată din resturile de la masă, cu produse manufacturate; în al doilea rând, cumpărătorii, în special cei din zonele urbane, sunt interesați de produse specializate, de o calitate superioară, prin urmare trec la branduri premium”, descrie James McGrath, marketing director al Mars Europa Centrală pe diviziile pet food și food ale companiei, evoluția pieței produselor destinate animalelor de companie. Potrivit lui, piața din România crește rapid, ritmul de creștere înregistrat în ultimii doi ani fiind de aproape 14% anual.

Potrivit datelor Nielsen, citate de James McGrath, Mars deține în România brandurile de produse alimentare pentru câini și pisici cu cele mai mari vânzări de pe piața locală – Pedigree, respectiv Whiskas. Pe lângă acesta, din portofoliul companiei fac parte brandurile premium Sheba, Cesar și Perfect Fit.

Nestlé Purina, un alt jucător important din piața locală, deține în portofoliu mărci internaționale printre care se numără Purina Pro Plan, Purina One, Gourmet, Felix, Friskies, Dog Chow și Darling.

Niciunul dintre reprezentanții celor doi jucători nu a precizat însă care este valoarea vânzărilor pe care le realizează în România.

În ceea ce privește retailul, principalul jucător de pe această piață este compania Animax, preluată vara aceasta de fondul de investiții TRG Management, într-o tranzacție estimată de ZF la aproximativ 20 de milioane de euro. Lanțul de retail a avut anul trecut venituri de circa 120 de milioane de lei (peste 25 de milioane de euro) și este format din 80 de magazine pe plan local.

Comparând piața locală de profil cu cea din vestul Europei, Petar Stoilov, business executive officer la Purina în cadrul Nestlé România, precizează că „România este o piață în curs de dezvoltare”. El remarcă totuși o serie de diferențe semnificative față de țările vestice – în primul rând, nivelul de consum al hranei procesate industrial, care se măsoară, explică el, prin gradul de acoperire a necesarului caloric al unui animal de companie, este „în jurul a 20%, sub nivelul altor țări din regiune, ceea ce se traduce printr-un potențial ridicat de creștere pentru industria locală”.

Un alt criteriu prin care piața locală se diferențiază de cea din vest este, în opinia lui Stoilov, „prezența semnificativă a alimentelor vrac, influențată de nivelul veniturilor și de procesul de educare a proprietarilor de animale de companie, aflat la început de drum”.

Reprezentantul Nestlé Purina remarcă și faptul că, în ceea ce îi privește pe retaileri, „pet shopurile tradiționale sunt predominante în România, în timp ce în alte țări din regiune sunt mai dezvoltate marile rețele de magazine specializate”.

Printre tendințele pieței, Petar Stoilov spune că o dezvoltare accelerată în ultimii ani o are comerțul online, dar și că „proprietarii de animale de companie din România au început să caute din ce în ce mai multe informații, pentru a se asigura că îi oferă animalului lor de companie hrană adecvată”.

Și reprezentantul Mars observă că un indicator relevant pentru dezvoltarea pieței se referă la procentul caloric cu care sunt hrăniți câinii și pisicile, mai mare în situația hranei concepute special pentru animale: „Potrivit unui studiu realizat de Gfk, conversia calorică în România este de aproximativ 30%, în timp ce în Europa de Vest e de 98%”.

Ana Robescu, medic veterinar și asociat în cadrul clinicilor Crystal Vet, observă că o diferență semnificativă între piața de profil din România și cea din vest se remarcă în primul rând la nivelul puterii de cumpărare, dar și în ceea ce privește oferta, „cumpărătorii din Europa de Vest manifestând o preferință evidentă către brandurile premium și superpremium, acestea din urmă reprezentând și segmentul care înregistrează cea mai mare creștere”. Ca și reprezentantul Nestlé Purina, ea observă și că „o altă diferență majoră față de țările din vest este prezența masivă a vânzărilor în vrac, situație care este chiar interzisă de lege în majoritatea țărilor – din motive de igienă și siguranță a consumului”.

Potrivit statisticii mordorintelligence.com, Europa asigură 30% din vânzările globale ale pieței de pet food și pet care, piața europeană fiind estimată la peste 25,5 miliarde de dolari în 2017. Primele zece companii din Europa aflate în topul pieței de profil au avut anul trecut venituri de peste 200 de milioane de dolari, cu un volum de 8,5 milioane de tone și o creștere anuală de două procente în ultimii trei ani, arată datele European Pet Food Industry Federation (FEDIAF), citate de PetfoodIndustry.com.

Peste jumătate din populația la nivel internațional deține cel puțin un animal de companie. În Argentina, Mexic și Brazilia se găsesc cei mai mulți dintre proprietarii de animale de companie, iar în Asia, cei mai puțini. Alte statistici globale indică faptul că femeile dețin cei mai mulți câini și cele mai multe pisici, iar bărbații, cei mai mulți pești. Câinii sunt cei mai populari în Argentina, Mexic și Brazilia, pisicile în Rusia, Franța și SUA, peștii în China, iar păsările, în Turcia, potrivit GfK.

Anul trecut piața globală de produse destinate îngrijirii animalelor era estimată la circa 110 miliarde de dolari, cu o creștere de circa 3% în ultimii cinci ani, potrivit studiului The State of Global Pet Care: Trends and Growth Opportunities lansat de Euromonitor. La nivel global, în top trei jucători ai pieței de pet food se află companiile Mars Petcare Inc. (Mars), Nestlé Purina PetCare (Nestlé) și Hill’s Pet Nutrition (Colgate-Palmolive). Aproximativ jumătate din cifra de afaceri a companiei Mars pe plan mondial este determinată de zona de pet care, aceasta reprezentând cel mai extins segment de activitate al companiei.

Când medicii veterinari devin parteneri de business

În afară de asigurarea hranei zilnice, din îngrijirea animalelor de companie nu lipsesc vizitele la cabinetul veterinar, iar nișa serviciilor medical-veterinare private este una în plină dezvoltare și pe piața locală. Una  dintre rețelele de clinici veterinare din Capitală este Crystal Vet, un business cu o cifră de afaceri anuală de circa 3,5 milioane de lei.

Povestea acesteia începe în 2006, când Ana Robescu, medic veterinar și asociat în cadrul clinicilor Crystal Vet, a fondat prima clinică „împreună cu cel mai bun prieten și coleg de facultate, Cristian Enciu”.

Ideea a venit de la visul lor de a face un loc în care animalele de companie să beneficieze atât de îngrijire competentă și multidisciplinară, cât și de servicii de cea mai bună calitate. În prezent, businessul se desfășoară în patru puncte de lucru din Capitală, două clinici și două farmacii, acestea fiind deservite și de ambulanțe veterinare. Pe viitor, reprezentanții clinicii nu exclud posibilitatea de a se extinde și în afara Bucureștiului.

Anul trecut, cifra de afaceri a businessului Crystal Vet a fost de aproape 3,3 milioane de lei, în primele șase luni ale anului acesta înregistrând o creștere de circa 20% față de aceeași perioadă din 2017. Serviciile medicale generează aproximativ 80% din venituri, restul fiind generate de serviciile de îngrijire (cosmetică). „Preconizăm o intensificare a vânzărilor în special în mediul urban, acolo unde media veniturilor este mai ridicată, iar cumpărătorii au surse de informare rapide și urmăresc cu interes noile tendințe europene în consum”, spune Ana Robescu. Ea spune că piața locală de profil din ultimii 7-8 ani a luat o amploare extraordinară: „La ora actuală estimăm un ritm de creștere anuală de 25%-30%”.

Investițiile anuale depășesc suma de 50.000 euro, acestea fiind destinate achiziționării de aparatură medicală de ultimă generație, cât și cursurilor de specializare a medicilor veterinari care fac parte din echipa Crystal Vet. „Anul acesta vrem să inaugurăm departamentul de imagistică radiologică, investiție ce a depășit suma de 70.000 euro, iar pentru 2019 luăm în calcul o extindere în zona de nord a Capitalei”, descrie Robescu cele mai recente investiții. 

În ceea ce privește comportamentul consumatorilor, reprezentantul Crystal Vet spune că „având în vedere situația economică fluctuantă din ultimii ani din țara noastră, o schimbare notabilă în tendințele acestora ar fi aceea de a cumpăra accesorii (lese, produse cosmetice, coșulețe) mai rar și la un preț mai mic, ceea ce se traduce de cele mai multe ori printr-o calitate precară, dar și aceea de a se folosi în continuare hrană vrac”. O altă observație vizează numărul stăpânilor de animale de companie care apelează la școli de dresaj, circa 40% dintre clienții proprietari de câini de talie medie și mare ai clinicii optând pentru astfel de servicii, spune Ana Robescu.

Rețeaua de clinici Crystal Vet are în prezent peste 20 angajați, însă caută în continuare să își mărească echipa „cu noi colegi”.

Bani din foarfecă și pieptăn

După hrană și sănătate, cosmetica este următoarea nevoie a animalelor de companie, iar aceasta a fost identificată, în ultimii ani, de tot mai mulți antreprenori locali, printre care și Gabriel Gonțea, medic veterinar și proprietar al salonului Royal Pet Spa din Capitală. „Am deschis salonul Royal Pet Spa pe când eram student la Facultatea de Medicină Veterinară. Pe vremea aceea aveam un cățeluș și mă tot duceam la diferite saloane și cabinete să îl tund, dar nu îmi plăceau formele. M-am gândit că există o mulțime de poze și cataloage și că aș putea să dau noi forme, dar și că deschiderea unui salon de cosmetică este o variantă de ridicare a nivelului de grooming în România. Nu a fost neapărat o joacă, ci o dorință de a vedea ce se întâmplă, dacă se poate perfecționa un pic domeniul acesta, care nu era foarte bine dezvoltat la acea vreme”, descrie Gonțea modul în care a decis să intre în businessul de cosmetică pentru animale. 

Un alt motiv legat de dezvoltarea acestei afaceri a fost faptul că domeniul de grooming și partea de estetică l-au atras mai mult, comparativ cu opțiunea de a-și exercita profesia de medic veterinar, după absolvirea facultății de profil. Investiția inițială în afacere a fost de 15.000 de euro, însă anual mai investește circa 10.000 de euro în reclamă și minimum aceeași sumă în echipamente, reamenajarea spațiului și ustensile, spune el. În prezent, salonul are cinci angajați.

Anul viitor, Gonțea și-a propus să deschidă două saloane noi în Capitală, pentru care are pregătită o investiție de 50.000 de euro, iar în viitor se gândește să iasă și în afara Bucureștiului prin intermediul unei francize. De asemenea, ia în calcul pentru o viitoare locație și deschiderea unor camere hoteliere. „Ramura de hoteluri pentru animale este în continuă dezvoltare. Se cunoaște o creștere exponențială a cererii de la an la an.” Proprietarul Royal Pet Salon spune că anul trecut businessul a înregistrat o cifră de afaceri de peste 70.000 de euro, iar în primele șase luni ale anului businessul a crescut cu 20% față de aceeași perioadă din 2017. De la deschidere, salonul a avut o evoluție anuală a veniturilor de 30%, aceeași creștere fiind înregistrată și la nivelul numărului de clienți care își aduc animalele aici, care a ajuns la 300-400  lunar. 

Dacă în 2010, atunci când Gabriel Gonțea a deschis salonul, proprietarii își tundeau câinii destul de rar, de două ori pe an, el remarcă o creștere a preocupării față de aspectul animalelor. Cu toate că au și servicii de cosmetică felină, serviciile clinicii sunt în special pentru cosmetică canină, deoarece „la pisici e o situație specială, ele nu se tund decât dacă au anumite afecțiuni și medicul recomandă o tunsoare pentru a trata anumite boli de piele”, încheie el.

„Acum, mulți îi tund de cel puțin patru ori. S-a creat o diferență între un tuns la un salon de cosmetică canină și un tuns la cabinet (tunsul igienic). Lumea a început să vadă diferențele. Se duc la cabinet pentru îngrijiri medicale și tratamente și vin la salon pentru grooming, cosmetică și tot ce ține de înfrumusețare. E și răsfăț, dar îmbinat cu necesitatea și utilul.”

Anual, românii cheltuie în medie între 1.000 și 1.500 de lei pentru îngrijirea unui cățel, venind lunar la salon cu animalele de companie pentru întreținere, baie și retuș, iar odată la trei luni pentru tuns, așadar pachetul complet, spune Gonțea. La Royal Pet Salon, prețurile serviciilor sunt cuprinse între 49 și 349 de lei și diferă în funcție de talia cățelului, lungimea blănii și multitudinea de tratamente oferite. De asemenea, salonul oferă și servicii de taxi pentru animale, care presupun ca un angajat al salonului să ia cățelul de acasă, să îl aducă în unitate, unde se urmează procedurile de cosmetizare, și să îl ducă înapoi acasă.

Când vine vorba de servicii de cosmetică canină, Gonțea spune că la noi în țară nivelul de grooming a crescut foarte mult și că ne situăm cam la aceeași poziție cu țările din vestul Europei: „România ocupă un loc fruntaș. Nu pot spune că suntem pe primul loc, pentru că diferă locurile pentru fiecare rasă în parte. Groomingul e ceva destul de complex, fiecare țară are rasele ei la care excelează”. 

Proprietarul Royal Pet Spa spune că are clienți din toate categoriile de venituri și sociale: „Oamenii fac sacrificii, mulți dintre ei consideră animalele ca parte din familie, le privesc ca pe copiii lor, așa că nu fac diferențe și economii când vine vorba de îngrijirea cățelușilor. Animalul face parte din familie și asta nu poate fi cuantificat financiar”.

Conţinut Business Magazin
Citeşte fără limită restul articolelor cu plată
Abonează-te — 9,90 € / lună