Cel mai complicat buget din ultimii 30 de ani

♦ O criză vine și trece, iar în momentul în care criza este pe final, anticipezi că evoluțiile vor merge spre bine și acționezi în consecință. De data aceasta însă nu știi ce să crezi, aceasta este marea problemă a bugetului din 2021.

Guvernul a publicat joi seară proiectul de buget pentru anul 2021. Bugetul pe 2021 este cel mai complicat buget din ultimii 30 de ani, pentru că depinde de variabile care sunt peste controlul guvernului. Va reuși campania de vaccinare să imunizeze populația astfel încât să fie ridicate toate restricțiile, își vor reveni economiile vestice, în special Germania, ca să tracteze economia României, cum va evolua pandemia și cât vor afecta noile tulpini ale virusului progresele înregistrate până acum – sunt câteva întrebări la care nu pot exista în acest moment răspunsuri certe.

Miza este ca veniturile să crească cu 13% și să ajungă la 365 mld. lei, iar creș­te­rea cheltuielilor să fie încetinită la +5% în 2021, până la 445 mld. lei, așa cum a creionat guvernul bugetul pentru 2021. Deficitul bugetar ar fi astfel de 80 mld. lei, adică 7,16% din PIB, în scădere cu aproape 3 puncte procentuale față de deficitul din 2020 ca pondere în PIB și o scădere nominală de peste 20 mld. lei.

Complicația crizei este că, deși așteptările sunt mari, nimeni nu știe spre ce se îndreaptă până la urmă –  dacă virusul suferă mutații care nu vor putea fi contracarate de vaccinurile actuale, criza va continua, iar criza medicală va duce pur și simplu la o criză economică gravă. Statele vor fi obligate în continuare să susțină economia, să susțină locurile de muncă și s-ar putea ca, dacă acest lucru continuă, să se ajungă la un nivel la care economiile statelor pur și simplu nu vor mai putea să respire. Te poți îndatora până la un anumit nivel, altădată de neimaginat, așa cum s-a demonstrat în 2020, însă nu te poți îndatora până la nivelul în care nu mai poți da banii înapoi.

Guvernul își construiește bugetul pe o creștere economică de 4,3% în 2021, una dintre cele mai optimiste prognoze, însă apropiată de prognoza Comisiei Europene, de creștere cu 3,8%. Analiștii economici au prognoze de creștere economică între 3 și 4% pentru România în 2021.

Produsul In­tern Brut ar urma să atingă în termeni no­­minali aproape 1.117 mld. lei, în creștere cu 7%, inflația ar urma să fie de 2,4% în medie pe tot anul și numărul șomerilor ar urma să crească cu numai 5.000.

Pe aceste fundamente macroe­conomice, guvernul speră să aducă 13% venituri suplimentare la bugetul de stat, prin comparație cu 2020, când veniturile au stagnat. Astfel, construcția bugetară se bazează pe venituri de 365 mld. lei. Cheltuielile bugetului de stat ar urma să crească cu numai 5%, până la 445 mld. lei. Astfel, deficitul rezultat va fi de 80 mld. lei (7,16% din PIB), adică o reducere în ter­meni no­mi­nali de peste 20 mld. lei în 2021 față de 2020.

Salariile buge­tarilor sunt înghețate la nivelul lunii de­cem­brie 2020 pentru anul 2021. Aceasta este principala măsură dintr-un set care ar urma să aducă buge­tului de stat o economie de 17,6 mld. lei, adică 1,55% din PIB-ul de 1.117 de lei, cât speră guvernul să fie în 2021.

„Menținerea în anul 2021 a cuantumului brut al salariilor de bază/soldelor de funcție/salariilor de funcție /indemnizațiilor de încadrare lunară de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice, precum și a indemnizațiilor aferente funcțiilor de demnitate publică și funcțiilor asimilate acestora la nivelul acordat pentru luna decembrie 2020“, este una dintre măsurile prezentate.

În proiectul de buget se mențio­nează că nu vor fi tăiate indemnizațiile și primele bugetarilor, ci se vor menține, de asemenea, la nivelul celor din decembrie 2020. Guvernul vrea să cheltuiască cu salariile bugetarilor aproximativ 110 mld. lei în 2021, un nivel similar cu cheltuiala cu salarii din 2020. Factura salariilor bugetarilor (cheltuielile de personal) au fost în 2020 de 110 mld. lei, adică 10,6% din PIB.

Altă măsură este creșterea punctului de pensie în ianuarie 2022, în loc de sep­tem­brie 2021, când pensiile erau pro­gra­mate să crească. Cheltuielile cu asistența so­­cială, unde sunt incluse și pensiile, cresc cu 4,4 mld. de lei și ajung la aproape 143 mld. lei în 2021, se mai arată în pro­iectul de buget. În proiectul legii buge­tului asigurărilor sociale de stat pe anul 2021 este prevăzută suma de 90 mld. lei pentru bugetul asigurărilor sociale de stat aferent sistemului public de pensii.

Cheltuielile cu asistența socială reprezintă aproape o treime din totalul cheltuielilor statului. Împreună cu salariile bugetarilor, asistența socială a înghițit 93% din veniturile statului din taxe, impozite și asigurări sociale.

Guvernul mai promite investiții în creștere, până la 61,4 mld. lei în 2021, din resurse bugetare și fonduri europene. În 2020 investițiile au fost de 53 mld. lei, însă nu este foarte clar care au fost aceste investiții, dacă aici intră și plățile directe către fermieri sau achizițiile de aparatură medicală în pandemie.

„Cheltuielile cu investițiile înre­gis­trează creșteri ale valorilor nominale, ajungând la aproximativ 67,5 mld. lei  în anul 2024 față de 61,4 mld. lei în anul 2021, respectiv o creștere de  6,1 mld. lei.“

Alte măsuri pentru scăderea cheltuielilor se referă la sistarea emiterii de vouchere de vacanță în 2021, compensarea orelor suplimentare pentru personalul bugetar numai cu timp liber corespunzător și eliminarea gratuității studenților pentru transportul feroviar în România.

Guvernul vrea să păstreze datoria publică la 55% din PIB în anii următori. România s-a înda­torat la un nivel accelerat în 2020. A ajuns de la o datorie publică în PIB de 35% în 2019 la, probabil, peste 45% din PIB în 2020. Necesarul de finanțare – acoperirea deficitului bugetar și rostogolirea datoriei vechi – în 2021 va fi la un nivel similar celui din 2020, adică 150 mld. lei.

„Pe termen mediu (2021 – 2024), în condiții de consolidare fiscală, datoria guvernamentală brută, conform metodologiei UE se va mentine la un nivel sustenabil ce nu va depăși  55,0% din PIB, sub nivelul de 60% din PIB,  în timp ce datoria guvernamentală netă  (reprezentând datoria guvernamentală brută minus activele financiare lichide)  nu va depăși 48,0% din PIB“, se arată în raportul privind situația macroeconomică în 2021, care însoțește proiectul de buget.

Pe partea de venituri ale bugetului de stat, guvernul își propune să colecteze din TVA 70 de miliarde de lei în 2021, cu 15% mai mult decât în 2020, când a colectat 60,1 mld. lei, iar încasările din impozitul pe profit ar urma să crească cu 9% și să ajungă la 17,5 mld. lei în 2021. Din asigurări sociale statul ar urma să încaseze 121 mld. lei. În total, veniturile bugetului general consolidat ar urma să fie de 365 mld. lei, în creștere cu 13%.

„Proiecția veniturilor bugetului general consolidat pe perioada 2021-2024 s-a realizat pe baza indicatorilor macroeconomici pentru orizontul de referință, precum și a reglementărilor existente în prezent în domeniul fiscal. Pe termen mediu, pe fondul revigorării economice, veniturile bugetare se vor înscrie pe un trend ascendent în valoare nominală“, scriu reprezentanții Finanțelor într-una dintre anexele proiectului de buget.

În ceea ce privește alocarea pe ministere, majoritatea ministerelor primesc bani suplimentari față de 2020. Bugetul Ministerului Muncii, cel mai mare, va fi de 53,7 mld. lei, în creștere cu 10% față de 2020.

Ministerul Educației are o alocare de 31,1 mld. lei, în creștere cu 2,8% față de 2020, în vreme ce Sănătatea are o alocare mai mică cu 11,2%, de 17,4 mld. lei.

Bugetul Ministerului Agriculturii crește cu 10% și ajunge în 2021 la 25,9 mld. lei, iar bugetul Afacerilor Interne ajunge la 20,9 mld. lei, în creștere cu 1,75%. Apărarea primește în 2021 20 mld. lei, în creștere cu 3,4%, în vreme ce Ministerul Transporturilor are o alocare propusă de 14,1 mld. lei, plus 9,4%.

Ministerul Dezvoltării pierde 19% din alocarea din 2020 și va avea în 2021 7,15 mld. lei. Ministerul Economiei, desprins din ministerul care cuprindea și Energia, are un buget alocat de 6,6 mld. lei.

Finanțele vor avea o alocare de 5,4 mld. lei, în scădere cu 3%, în vreme ce Ministerul Justiției are o alocare de 4,7 mld. lei, în creștere cu 2,5%. Ministerul Fondurilor Europene primește 2 mld. lei, în creștere cu 11% față de alocarea din 2020, iar Ministerul Energiei va avea 889 mil. lei, mai mult cu 15% față de alocarea din 2020.