Cine sunt cei mai mari pierzători ai cursei către viitor. Tensiunile geopolitice și crizele care afectează lumea de azi conturează o nouă ordine mondială și economică și îi lasă în urmă pe cei care nu pot ține pasul

Cele mai mari economii ale lumii oferă subvenții uriașe într-o cursă acerbă pentru a câștiga industriile viitorului. Pierzătorii acestei curse pentru viitor sunt în fapt  toate țările care nu pot concura cu avalanșa de subvenții și bani cu care jucători precum SUA caută să atragă tot mai mulți actori ai scenei economice globale, scrie The Wall Street Journal.

Noile credite pentru producția de baterii, echipamente de energie solară și alte tehnologii ecologice atrag un val uriaș de capital în SUA. Uniunea Europeană încearcă să răspundă cu propriul pachet de sprijin pentru energia verde. Japonia a anunțat planuri pentru împrumuturi de 150 de miliarde de dolari pentru a finanța un val de investiții în tehnologia verde. Toate aceste țări fac eforturi pentru a deveni mai puțin dependente de China, care are un mare avans în domenii precum bateriile și mineralele pentru fabricarea acestora.

Acum, unii jucători mai mici sunt lăsați în urmă. Multe dintre ele sunt economii agile care au fost în creștere în timpul deceniilor de comerț liber, sunt acum dezavantajate în aceasă nouă eră de politică industrială agresivă.

Națiunile industrializate, cum ar fi Marea Britanie și Singapore, nu au dimensiunea necesară pentru a concura cu cele mai mari blocuri economice în ceea ce privește oferirea de subvenții și realizarea de investiții. Piețele emergente, precum Indonezia, care spera să își folosească resursele naturale pentru a urca pe scara economică, sunt, de asemenea, amenințate de această schimbare.

Intel a primit subvenții de 11 miliarde de dolari din partea guvernului german pentru a construi două fabrici de semiconductori, în ceea ce premierul Olaf Scholz a numit cea mai mare investiție străină directă din istoria Germaniei. Finanțarea guvernamentală promisă este substanțial mai mare decât bugetul anual al Ministerului Comerțului și Industriei din Singapore.

Pentru multe companii de tehnologie care au fost create în Regatul Unit, dezvoltarea și evoluția se află în altă parte, departe de Marea Britanie. Compania britanică Nexeon, care și-a dezvoltat tehnologia în apropiere de Oxford, ajutată de fonduri guvernamentale, a strâns anul trecut peste 200 de milioane de dolari. Prima sa fabrică comercială va fi în Coreea de Sud, urmată probabil de o fabrică în America de Nord.

AMTE Power, unul dintre puținii producători de baterii din Marea Britanie, a declarat că ar putea regândi planurile de amplasare a unei fabrici de peste 200 de milioane de dolari în Scoția, având în vedere diferența dintre subvențiile oferite în SUA și Europa. Arrival, o companie nou înființată în domeniul vehiculelor electrice, a declarat anul trecut că dorește să își concentreze producția în SUA și nu în Marea Britanie, invocând scutirile fiscale.

Statele Unite, care oferă 369 de miliarde de dolari în stimulente și finanțare pentru energie curată în cadrul Inflation Reduction Act, înregistrează o avalanșă de investiții străine. Constructorul auto german BMW tocmai a dat startul unei noi fabrici de baterii în Carolina de Sud. Firmele sud-coreene Hyundai și LG au anunțat o fabrică de baterii în valoare de 4,3 miliarde de dolari în Georgia. Panasonic din Japonia construiește o fabrică în Kansas.

Cursa subvențiilor marchează un pas înapoi de la integrarea economică care, timp de decenii, a eliminat barierele din calea comerțului și a investițiilor între țări.

Globalizarea a transformat țări cândva sărace, precum Coreea de Sud și Taiwan, în economii dezvoltate și de high-tech, scoțând sute de milioane de oameni din sărăcie. Consumatorii occidentali au obținut o abundență de bunuri de consum la prețuri accesibile și un nivel de trai mai ridicat. Progresele tehnologice și noile idei de management au circulat, de asemenea, mai liber între țări, împreună cu bunurile și resursele financiare.

Modelul a avut, de asemenea, costuri mari. Comunități cândva înfloritoare din SUA și Europa de Vest au fost golite de conținut, deoarece locurile de muncă din industria prelucrătoare s-au mutat în Asia sau în fostele state sovietice. Preocupările legate de mediu au crescut pe măsură ce economia globală a consumat mai multe resurse naturale. Unele economii s-au confruntat cu episoade destabilizatoare de fugă de capital, pe măsură ce banii străini intrau și ieșeau.

Economiștii spun că destrămarea acestei integrări globale – fie din motive de securitate națională, rivalitate geopolitică sau neliniști legate de lanțul de aprovizionare – vine cu propriile probleme. Sunt expuse în mod special economiilor mai mici, în curs de dezvoltare, care au nevoie de acces la piețele globale pentru a se îndrepta spre o mai mare prosperitate.

„Lumea, în ansamblu, devine mai închisă în sine și se îndepărtează de comerțul și investițiile deschise. Europa, SUA și China se află într-o competiție a subvențiilor, iar cei care pierd în această competiție sunt economiile mai sărace și cu mai puține resurse fiscale”, a declarat David Loevinger, fost oficial al Trezoreriei SUA, care este director general pentru piețele emergente la managerul de active TCW Group.

 Îmbrățișarea occidentală a politicii industriale ar putea declanșa un seism economic pentru țările care au sperat să exploateze adoptarea tehnologiilor verzi pentru a-și impulsiona propria dezvoltare economică.