Cei doi arhitecți care au desenat cele mai vizitate localuri din București

Corvin are biroul la el acasă, într-o mansardă generoasă și luminoasă aproape de Cișmigiu. Locuința este dominată de două sobe de teracotă verde și de geamurile mari, iar arhitectul spune că prezența unor obiecte dragi îl ajută la lucru. Răspunde o dată la două zile la un telefon privind amenajarea unui restaurant sau pub nou. „Se deschid constant restaurante și baruri, iar, dacă nu se deschid, se refac. Un arhitect specializat pe design interior are treabă tot timpul.”

Are 40 de ani. A lucrat la Pro TV în perioada 1997-2001, la decoruri de TV și în studio. „Am prins vremuri foarte interesante”, își amintește arhitectul, care a ajuns în Pro în perioada când producțiile proprii erau doar „Chestiunea Zilei” și „Te uiți și câștigi”. A intrat la Pro TV prin concurs: „Am văzut un anunț la facultate și am decis să încerc, mai ales că mă apropiam de anul VI și nu lucrasem proiecte, precum colegii mei (mulți dintre ei copii de arhitecți, care aveau acces la proiecte de foarte devreme). Am câștigat concursul și acolo m-am format, lucrând alături de scenografi și regizori importanți din România”.

În 2001 a plecat din Pro TV și a început să lucreze alături de un cetățean străin, care era pasionat de restaurarea caselor românești. A lucrat alături de echipa de meșteri adunată din sate din toată țara și acolo a învățat, pe rând, atenția pentru detalii, valoarea obiectelor originale, arta de a integra o ușă veche într-un spațiu modern și alte lecții pe care facultatea nu i le predase. A făcut apoi primul său proiect de restaurant, Angels, în Dorobanți, iar ulterior a mai amenajat câteva localuri, până în momentul când a decis să ia o pauză și să se concentreze pe filme. A lucrat atât pentru Media Pro, cât și pentru Castel.â

Cel mai sonor proiect a fost și primul la care a lucrat, Cold Mountain – la care a fost asistent scenograf. „Desenele fuseseră făcute de niște scenografi de Oscar, așa că asistentul chiar trebuia să le poată valorifica la maximum.„ Ulterior, a fost scenograf la trei filme cu Steven Seagal. A lucrat la peste 11 filme în șase ani și consideră despre perioada aceasta că a fost cea mai extenuantă și mai complexă de până acum. „Ca scenograf ai ocazia să faci consecutiv un film SF, apoi unul din epoca victoriană și apoi un western, iar asta te dezvoltă enorm.„ Este însă o muncă extenuantă, la care a decis să renunțe din două motive: „În primul rând nu mai puteam să trag atât de tare zi și noapte cât dura producția unui film, obosisem, aveam deja copii, nu mai mergea, iar în al doilea rând lumea producțiilor cinematografice din România scăzuse mult, au crescut prețurile și am simțit că nu vor mai veni aici producții cu bugete generoase, care să folosească scenografie complexă„. Așa că a renunțat, a lucrat o vreme reclame și încet-încet s-a întors în lumea amenajărilor din industria ospitalității, care l-a repremit de parcă nici nu plecase vreodată.

Restaurante și baruri se deschid încă foarte multe, spune arhitectul, printre solicitările de amenajare din domeniu fiind însă și patiserii, hoteluri, cafenele și așa mai departe. Refuză însă peste 80% dintre solicitări, deoarece nu are timp și nici nu vrea să se extindă, să pregătească arhitecți tineri, să se îmbogățească. „Eu vreau să merg în vacanțe și să mă simt bine„, spune arhitectul. Spune că își va întreba contabila când ajungem la discuția despre cifra de afaceri – pe Ministerul de Finanțe firma sa, Maya International, a avut în 2012 o cifră de afaceri de 112.000 euro și profit net de 10%.