Pentru că cei 1,3 mil. angajați plătiți cu salariul minim lucrează în privat și nu ies în stradă, guvernul PNL oferă o creștere de numai 83 lei, chemând tinerii și femeile să iasă la mu

Orice guvern, fie că este de la PNL, PSD sau tehnocrat, mai întâi are grijă de sectorul public, de întreprinderile, companiile de stat și regiile de stat.

Nu contează productivitatea sau serviciile oferite societății. Asta apropos de testele PISA: salariile din învățământ au crescut cu mult peste creșterea salariului minim pe economie, dar rezultatele sunt tot mai proaste. Asta ca să nu mai vorbim de sectorul medical, unde salariile au crescut cu 80% numai într-un an, dar de unde lumea fuge din cauza condițiilor și organizării oferite publicului.

Deși angajații de la privat plătesc taxe pentru sănătate, ajung să mai plătească încă o dată pentru a accesa clinicile private, ca să nu aibă de-a face cu sistemul medical de la stat, mai puțin din cauza doctorilor, care sunt aceeași și la stat și la privat, ci mai mult din cauza condițiilor oferite.

Sectorul privat, firmele private sunt bune doar să achite lunar o notă de plată, din care se plătește sectorul public. Iar orice întârziere sau neplată te trimite imediat la închisoare – vezi proiectul fostului ministru de finanțe Eugen Teodorovici.

Care e situația pe piața salariilor.

Conform ultimelor date, media salarială la stat a juns la 3.938 de lei net. Dacă am pune și marile companii de stat sau instituțiile de stat care își stabilesc singure bugetul, media salarială ar fi mult mai ridicată.

Spre exemplu, BNR are un salariu mediu de aproape 8.000 de lei net și nu este instituția de stat sau compania de stat unde salariile sunt cele mai mari.

La polul opus, în industrie, care are ponderea cea mai mare în PIB, de 23% și unde lucrează 1,2 milioane de oameni, aproape câți sunt toți salariații de la stat, salariul mediu este de numai 2.767 de lei net, aproape cel mai prost nivel din economie.

Cele mai mici salarii – de 1.400-1.500 de lei net – sunt pe piața restaurantelor, dar acolo se trăiește bine din bacșiș. Într-un oraș mare, un chelner nu câștigă mai puțin de 3.000 de lei net în mână.

Având în vedere nivelurile salariale, prima opțiune a angajaților ar fi să lucreze la stat, unde salariile sunt mai mari, unde nu există nicio presiune, unde munca nu este normată și monitorizată ca în fabricile de componente auto, unde șansa unor pensii mai mari este mult mai ridicată și unde există un grad de protecție politică extraordinar.  

Într-un an, grevele în companiile private pe motive salariale pot fi numărate pe degete, în schimb, la orice protest, la stat cerererile salariale sunt aproape imediat satisfăcute. Că doar banii nu-i produce statul, ci trebuie să vină de la sectorul privat.

Guvernul PNL ar fi putut să înceapă să corecteze o parte din aceste diferențe între sectorul privat și sectorul de stat printr-o creștere mai accelerată a salariului minim.

Conform proiectului Ministerului Muncii, propunerea este ca salariul minim pe economie să crească cu numai 7,2% de la 1 ianuarie 2.020, adică de la 2.080 de lei brut, la 2.230 de lei brut, respectiv de la 1.265 de lei net la 1.346 de lei net.

Pentru cei cu studii superioare, salariul brut rămâne la același nivel, de 2.350 de lei.

Ministerul Muncii spune în proiectul de hotărâre că sunt 1,370 milioane de salariați care sunt plătiți în acest moment cu salariul minim pe economie din 5,631 milioane de salariați activi, adică 24% din total.

Ministerul Muncii mai face o precizare – că sunt numai 33 de funcționari publici care sunt plătiți cu salariul minim pe economie.

Din ce 1,370 milioane de salariați plătiți cu salariul minim, marea majoritate sunt în sectorul privat.

Ministerul Muncii nu precizează câți dintre cei plătiți cu salariul minim intră în sectorul de stat, ci doar precizează cei 33 de funcționari publici.

Problema este că statul, guvernul, nu au o statisică clară a numărului de angajați din economie, și mai mult decât atât nu cred că poate oferi date exacte privind sectorul privat sau sectorul public.

La Institutul Național de Statistică numărul de angajați din economie este de 4,9 milioane.

La Ministerul Muncii sunt 5,6 milioane de salariați activi,

În REVISAL sutn 6 milioane de contracte de muncă, adică un salariat poate să aibă mai multe contracte de muncă.

Interesant este că REVISAL a fost creat mai mult pentru sectorul privat, unde se spune că se muncește la negru, considerându-se că în sectorul public nu se întâmplă acest lucru.

La Casa de Pensii sunt înregistrați aproape 5 milioane de salariați, pentru care se plătesc lunar contribuții la pensie.

La Ministerul Finanțelor, care plătește salariile din sectorul public, există alte date care se bat cap în cap cu cele de la statistică, pentu că ministerul numără posturile din organigramă și nu oamenii care lucrează.

Peste toate, sunt salariații din serviciile de forță – serviciile secrete, armată, poliție, unde datele nu sunt chiar atât de publice. 

Guvernele PSD au avut ca politică creșterea salariului minim pe economie ca principală măsură economică, în 7 ani acest indicator dublându-se, dar în același timp Ponta, Dragnea & Company au majorat salariile cu mult mai mult în sectorul de stat, culminând cu dublarea salariilor în sectorul medical numai în ultimii doi ani.

Guvernul PNL are șansa de a crește mai repede salariul minim, profitând și de conjunctura internațională, unde aproape toate statele apelează la această măsură, având în vedere creșterea populismului și lipsa de competiție la care a ajuns capitalismul și de a se apropia de nivelul salarial de la stat, dar nu face acest lucru, considerând că ar afecta profitabilitatea și productivitatea companiilor private.

Dar guvenrul PNL nu are un plan pentru creșterea productivității muncii și a calității serviciilor în sectorul public.

Firma de consultanță PwC susține că România are nevoie în următorii cinci ani de încă 1 milion de angajați, dacă vrea să-și mențină cel ouțin o creștere economică anuală medie de 3,5%.

Problema este că la o creștere atât de redusă a salariului minim de numai 1.346 de lei net pe lună, cei 2 milioane de români care stau degeaba dar ar putea să lucreze nu vor ieși la suprafață, asta ca să nu mai vorbim că cei care lucrează acum în sectorul privat, ar prefera să lucreze la stat, având în vedere că salariile sunt mult mai mari.

De asemenea, din cei 3-5 milioane de români care lucrează afară, cei care s-ar întoarce în țară, nu pe salariul minim bineînțeles, ci pe salariile din sectorul privat, ar putea fi numărați pe degete.

În propunerea de majorare a salariului minim cu 83 de lei net, noul ministru al muncii spune: Creșterea salariului minim poate avea efecte pozitive asupra ocupării în sectoarele în care există cerere de forță de muncă, datorită faptului că munca devine mai atractivă pentru anumite categorii de salariați – femei, tineri etc.