Cealaltă cursă a antreprenorilor și managerilor din mediul de afaceri autohton

„Ce căutăm noi aici?“, s-au întrebat din ochi Dragoș Petrescu și soția lui, Karin, anul trecut, când au urcat pentru prima dată în autobuzul care îi transfera de la aeroportul din Atena către prima cursă de triatlon montan la care se înscriseseră. 

Toți oamenii din jurul lor erau perfect tonifiați, cu zâmbete largi pe față și fericiți să își revadă prietenii de la competițiile anterioare. „Voi cine sunteți?“, i-a remarcat la un moment dat pe soții Petrescu unul dintre atleți. „Sunteți la prima participare la un triatlon montan și ați venit direct la xTerra?“, a continuat atletul prietenos, stârnind un hohot de râs în tot autocarul. Hohotul a fost însă prietenos, iar Dragoș și Karin, deși au terminat ultimii competiția recunoscută printre atleți drept cel mai dificil triatlon montan din lume, au devenit încrezători în forțele lor pentru că nu au abandonat. Anul acesta au mers la al doilea triatlon montan, pe cel mai greu traseu al xTerra, în Franța, și vor merge și în 2015 tot la xTerra, moment când le vor lua cu ei și pe cele trei fiice ale lor, care sunt pasionate de sport și mai ales de înot.

ÎN URMĂ CU ZECE ANI, CÂND LANSA RESTAURANTELE CITY GRILL, DRAGOȘ PETRESCU AVEA 106 KILOGRAME. GLUMEȘTE ȘI SPUNE CĂ AVEA EXACT ASPECTUL UNUI PATRON DE RESTAURANT PASIONAT DE MENIREA LUI DE A HRĂNI OAMENII. Întâlnirea sa cu sportul a coincis cu prima sa întâlnire cu Valeria van Groningen (soția lui Steven van Groningen, unul dintre cei mai cunoscuți oameni din business care fac sport de performanță), care i-a propus să facă o pasta party după Maratonul București la unul dintre restaurantele lui. „Eram interesat de viața sănătoasă, deși mai mult în teorie, eram în plină dezvoltare a brandului Buongiorno, am decis să facem acea pasta party după maraton și tot atunci mi-am zis că nu e OK să organizăm pasta party și să nu participăm la maraton. Așa că am făcut o echipă de patru pentru ștafetă, iar asta a devenit un trend în companie“, își amintește zâmbind Dragoș Petrescu perioada care i-a schimbat viața. Decizia de a participa la maraton a însemnat începerea antrenamentelor. S-a pregătit timp de șase luni în Herăstrău și pe stadionul Tineretului pentru a reuși să alerge cei 10 kilometri. Admite că, la început, după 500 de metri aproape leșina. A alergat susținut însă și „am putut să mă bucur de fiecare etapă – când am reușit să alerg 2 kilometri sau 3 sau 5“.

Un bun prieten al său alergător l-a sfătuit ce pantofi de sport să își ia (Axis pentru alergare), dar și să își ia întotdeauna pantofi cu un număr și jumătate mai mari sau să doarmă bine nopțile. De la alergarea la ștafetă la Maratonul București în urmă cu șapte ani și până la triatlonul finalizat la Hamburg în urmă cu patru ani alergarea a devenit parte a rutinei zilnice pentru Dragoș Petrescu. Și-a schimbat radical alimentația, vegetalele însemnând acum 70% din meniul său (completate cu pește 20%, carbohidrați 5%, produse de origine animală 5%), numărul de ore de somn, și-a stabilit un program de antrenament de 1-2 ore pe zi în șase zile din săptămână.

Acum are 87 de kilograme și crede că „alergarea te face mai puternic și mai sănătos, iar principalul beneficiu este schimbarea stilului de viață – după ce începi să alergi susținut nu mai poți merge să mănânci ceafă de porc și să bei trei baterii de vin. Fără să îți interzici, pur și simplu nu mai poți“. De la alergat la ștafetă a trecut la semimaraton, apoi s-a reorientat către triatlon. A considerat că i se potrivește mai bine, atât ca sport, fiind mai complex, cât și ca pregătire.

TRIATLONUL ESTE SPORTUL CARE A CÂȘTIGAT CEL MAI MULT ÎN POPULARITATE ȘI ÎN VIZIBILITATE ÎN ULTIMII ANI. Adrian Nănulescu, CEO al La Fântâna și sportiv de triatlon, dar și președintele federației de profil, spune că fenomenul de creștere a triatlonului a coincis cu organizarea Triathlon Challenge Mamaia din 2009. Al doilea vârf de creștere pentru acest sport a venit după înființarea Federației Române de Triatlon, în 2012, care a început susținerea și promovarea competițiilor sportive, dar și încurajarea și participarea amatorilor.

Nănulescu ține să precizeze că practicarea triatlonului, dar și creșterea interesului pentru alte sporturi au venit într-un context favorabil: „Tendința generală este de a face ceea ce trebuie pentru tine, de a avea o viață mai activă și mai sănătoasă, e parte dintr-un context mai amplu. Deschizi orice revistă și găsești sfaturi despre cum să trăiești mai sănătos și mai echilibrat“. Participarea mai multor oameni din business la competițiile de triatlon, dintre care cel mai cunoscut este Steven van Groningen, CEO al Raiffeisen Bank, a avut un rol important de popularizare: „Au existat câteva personaje cârlig, peste 20 de participanți de la vârful afacerilor care concurează regulat și care sunt catalizatori pentru atragerea altor persoane în triatlon – datorită acestora, dintr-o dată numărul de participanți a crescut considerabil, iar evenimentul a câștigat vizibilitate“. Conform lui Nănulescu, sportivii din mediul de business au adus nu numai „soft power“, prin influențarea altor persoane, dar și resurse pentru promovarea tradițională.