Cealaltă categorie de visători - tinerii din cercetare

Simona Troncea (27 de ani), Maria Mureșan (24 de ani) și Cristina Arjoca (26 de ani) au un plan bine pus la punct de aici înainte. Prima vrea să vadă cum poate să diminueze poluarea emisă de mașini prin instalarea unui dispozitiv făcut dintr-un anumit tip de alge, a doua analizează optimizarea fluxului de energie și căldură dintr-o casă, idee utilă mai ales în contextul în care electricitatea va fi din ce în ce mai scumpă, iar a treia se chinuie la un tip nou de generator pentru turbine eoliene.

“Am absolvit Facultatea de Chimie din cadrul Universității București și am urmat un master în domeniul materialelor moleculare. Am descoperit lumea fascinantă a chimiei în clasele gimnaziale, urmând ca mai departe să aprofundez această disciplină la nivel universitar. Momentan îmi propun să descopăr părțile necunoscute ale acestui domeniu”, spune Simona Troncea care de aproape patru ani lucrează în cadrul ICECHIM – Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Chimie și Petrochimie.

Cel mai nou proiect al Simonei Troncea sunt însă algele și nu orice tip de alge, ci unele care pot forma un fel de sită în calea poluării produse de mașini și nu numai. “România emite zilnic 0,8 milioane de tone de oxizi de azot din cele 50 de milioane de tone emise la nivel mondial, iar sursa principală de poluare o reprezintă automobilele. La nivel european în următorii ani aceste emisii trebuie reduse, iar acest lucru va constitui o obligație și pentru România”, explică tânăra cercetătoare. Având aceste linii directoare, Troncea s-a apucat să dezvolte un mecanism bio împotriva poluării.

“Proiectul meu (lucrarea de doctorat – n. red.) vizează reducerea emisiilor de oxizi de azot eliberate de automobile prin inserarea unui filtru realizat dintr-un anumit tip de catalizatori. Practic, înainte de a fi eliberate în atmosferă, aceste emisii ar trebui să treacă printr-un filtru cu catalizator. Catalizatorul este o substanță inertă, care nu participă la reacție, dar pe care o poate modifica. La final, oxizii de azot se transformă în azot doi (N2) , care nu este nociv, și apă, randamentul procesului de transformare fiind de 95%”, explică Troncea.

Astfel de site puse în calea poluării există azi în lume, dar aici intervine noutatea proiectului dezvoltat de Simona Troncea. “Noutatea proiectului constă în modul de obținere a acestui catalizator, care va fi un catalizator «bio» și nu unul clasic, format din dioxid de siliciu și metale nobile. Voi utiliza pentru obținerea acestuia un schelet de microalge de apă sărată din Oceanul Atlantic, a cărui compoziție este de natură silicioasă. Este o idee care, dacă se va dovedi bună, ar putea fi folosită pentru centrale termice sau pentru boilere de încălzire, dincolo de automobile. Eu am nevoie de scheletul care înconjoară alga, dar care este foarte scump deocamdată”, a mai precizat Simona Troncea. Dacă cercetătoarea de la ICECHIM analizează modul în care o mașină poate polua mai puțin cu ajutorul algelor, Maria Mureșan se chinuie să vadă cum poate optimiza fluxul de energie dintr-o casă astfel încât consumul să scadă.

“Am terminat Facultatea de Energetică din cadrul Politehnicii București, iar teza de doctorat este cu tema «Gestionarea optimă a fluxului de energie și masă într-o clădire», adică pentru acele case care-și produc singure energia necesară din surse regenerabile. În Germania, de exemplu, există deja un institut care se ocupă de optimizarea consumului de energie, Passive House Institute, care certifică acele locuințe unde consumul total de energie primară nu depășește pragul de 120 de kWh pe metru pătrat pe an”, explică Maria Mureșan.